Zimbrul nu mai e pe lista speciilor vulnerabile

Zimbrii nu mai sunt considerați o specie vulnerabilă, datorită muncii de conservare care are loc constant în Europa, anunţă WWF România. Specia era mai rară decât rinocerul negru şi a supravieţuit doar în captivitate, la începutul secolului XX. S-a început reintroducerea ei în sălbăticie – iar România se numără printre puţinele ţări cu exemplare în libertate.

Conservarea pe termen lung a dus la creșterea populației, de la aproximativ 1.800 de indivizi în 2003, la peste 6.200 în 2019. Specia nu se mai află, astfel, pe lista celor vulnerabile, trecând la categoria „potenţial ameninţată cu dispariţia”, conform IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii).

Bază pentru ecoturism

Reintroducerea zimbrului în sălbăticie a început în anii ’50. În România, repopularea se face din 2012. Ţara noastră se laudă, la ora actuală, cu peste 100 de exemplare în libertate, în trei zone: Parcul Natural Vânători Neamț, Munții Făgăraș și Munții Țarcu. Cea mai mare populație, de 65 de exemplare, se află în Munții Țarcu, prin inițiativa Rewilding Europe și WWF România. Zimbrii de aici au fost aduși din rezervații și centre de reproducere din Europa, în urma unui proces de selecție, pentru a se asigura diversitatea genetică.

„Obiectivul proiectului este de a crea o populație viabilă, care se reproduce în sălbăticie, și dezvoltă atât biodiversitatea, cât și idei de antreprenoriat sustenabil, bazat pe ecoturism în comunitățile locale”, spun reprezentanţii WWF România.

Provocările rămân

Echipa proiectului LIFE Bison, de reintroducere a zimbrilor în Carpaţii Meridionali, monitorizează cu atenție exemplarele existente. „Nașterile în sălbăticie și sprijinul comunităților locale sunt semnale bune, (...) dar să nu uităm că specia este încă amenințată de provocări diverse, de la pierderea habitatului la neclaritatea proceselor legislative”, spune Marina Drugă, managerul proiectului. „Doar împreună putem lucra spre a ne asigura că nu va regresa progresul făcut în ultimii 70 de ani, ci vom fi martorii unei schimbări în bine”, adaugă ea. Localnicii și-au înfiinţat o asociaţie numită AMZA (Asociația Măgura Zimbrilor Armeniș), care este partenerul local în organizarea transporturilor și eliberărilor de zimbri, în relaționarea cu autoritățile locale, în dezvoltarea și oferirea de servicii de ecoturism și produse locale.

Coexistenţa cu omul

Cele mai mari subpopulații de zimbri se găsesc în Polonia, Belarus și Rusia, însă doar opt dintre ele sunt suficient de mari pentru a fi viabile genetic pe termen lung, spun cei de la WWF România. Specia rămâne dependentă de măsurile de conservare în curs, cum ar fi translocările exemplarelor în habitate optime și promovarea coexistenței cu omul.

Bruno Oberle, directorul general al IUCN, a declarat că zimbrii și alte douăzeci și cinci de specii au fost recuperate.

Reintroducerea zimbrilor în Carpații Meridionali se realizează în cadrul unui proiect implementat de WWF România şi Rewilding Europe, cu sprijin financiar UE, prin Programul LIFE și alături de comunitățile locale.