Cum l-au ucis poftele pe Naşul Lup

Nu titlul atrage atenţia, ci numele ce­lui care a realizat spectacolul, căci "Ca­pra cu trei iezi" după Ion Crean­gă, în regia lui Alexandru Dabija, producţie a Teatrului ACT, i-a făcut curioşi pe foarte mulţi de îndată ce s-a ştiut despre acest proiect. Basmul a fost montat pe scene ale teatrelor pentru copii; există desen animat şi variante audio cu acest text al povestitorului de la Humuleşti, însă Alexandru Dabija, cel care a pus în scenă şi alte texte ale lui Creangă, citindu-le altfel, dă o anumită semnificaţie poveştii "Capra cu trei iezi".

Intrând în sala de spectacol, te invadează miros de sarmale. Simţi acest studiu gastronomic. Spectacolul începe cu venirea la praznic a Cumătrului (actorul Andi Vasluianu), aşteptat de Mama (Emilia Dobrin) şi Fiul cel mic, Mihăiţă (Mihai Calotă). În scenă apar şi fantasmele celor doi fii dispăruţi – Costică (Constantin Drăgănescu) şi Florinel (Florin Dobrovici). Echipa e fantastică, concepţia interpretării scenice – excelentă. Ideea în­dru­mă­toare este cântecelul Caprei din poveste: "Trei iezi cucuieţi,/ Mamei uşa descuieţi!/ Că mama v-aduce vouă:/ Frunze-n buze,/ Lapte-n ţâţe,/ Drob de sare/ În spinare,/ Mălăieş/ În călcâieş,/ Smoc de flori/ Pe subsuori!".

La Act, povestea e actuală. Mama a ho­tă­­rât să-i potolească poftele naşului co­­piilor. Şi a gâtit de toate... Împreună cu cel mic. Fiii mai mari apar şi co­mentează. Le place şi lor planul mamei, ela­b­­o­rat minuţios împreună cu fratele mai mic. Mama îşi boceştie fiii: "Bă­ie­­ţii, mamii, băieţi!". Naşul stă în ca­pul mesei şi îi e gândul la bucate. Se vor­beşte despre sarmale – din ce sunt fă­­cute, în ce sunt înfăşurate, în ce sunt fierte; despre răcitura de cocoş; despre ciorba de găină, despre cârnaţi, despre varza murată, despre vin şi ţui­că, des­pre colivă... Toate sunt aduse pe rând pentru Naş. Este un chin pentru lacomul ucigaş. Îi plouă în gură când i se spun reţetele: bucatele sunt pre­parate după gustul Cumătrului, că ştie Cumătra ce îi place lui şi ce nu îi place.

Reconstituirea
Cruzimea cu care lupul din poveste îi ucide pe cei doi iezi este răsplătită aici tot cu ferocitate, dar una gastronomică. În spectacolul de la ACT este nemiloasă uciderea Cumătrului. El bea şi mănâncă mult. Mama şi Mihăiţă, îndureraţi, îi satisfac deci poftele pentru mâncare (carne fragedă de ied) şi băutură (sânge). Reconstituirea actului criminal din text este axat pe arta culinară. Comic şi dramatic este totul. Discuţiile între fraţii decedaţi şi cel rămas în viaţă, dar şi cele dintre Naş şi Mamă sunt hazlii, însă stoarse din psihologia adâncă a vendetei premeditate de Capra lui Creangă.
Naşul nu mai poate mânca toate sarmalele la care a muncit Mama. Nici cârnaţii, nici varza murată.

Dar ea i le bagă în gură, povestind ce grozăvie a văzut atunci când s-a întors acasă încărcată cu de toate pentru copiii ei. "Mai vrei sarmale? Dacă m-ai văzut singură şi cu o casă de copchii, crezi că poţi să-ţi baţi joc?" Şi Cumătrul înţelege că e prins în cursă. Strigă de durere şi măr­tu­riseşte diabolic: "Da, le-am retezat capetele, le-am băut sângele...".

Naşul aiurează: "De ce ai ochii aşa mari?". El rămâne întins pe masă. Răzbunarea e definitivă. La final, e reţeta colivei. Mama îi dă lui Mihăiţă să mănânce colivă, le dă şi spectatorilor. Vor şi cei doi fraţi mai mari, dar ei sunt "plecaţi". Făptaşul moare pe aceeaşi masă la care a stat ca să-şi po­tolească poftele. "Să fie primit", rosteşte la final Emilia Dobrin, căreia trebuie să-i mulţumim, deopotrivă şi celorlalţi actori, pentru interpretarea firească şi convingătoare. Iar bagheta regizorală a lui Dabija s-a dovedit a fi fermecată şi de această dată.

Alexandru Dabija şi psihologia răzbunării
În 2007, Alexandru Dabija monta la Teatrul Tineretului din Piatra-Neamţ spectacolul "OO!", având la bază "Punguţa cu doi bani" a lui Creangă. Anul trecut aducea la rampă, la Teatrul ACT "Absolut", după "Ivan Turbincă" de acelaşi autor. Săptămâna trecută a finalizat încă o creaţie scenică după opera povestitorului din Humuleşti: "Capra cu trei iezi" (Un studiu gastrono­mic). Toate trei sunt senzaţionale. Înainte de premiera din 17 ianuarie, apreciatul regizor spunea: "După ce ne-am încercat puterile cu metafizica din Ivan Turbincă în spectacolul «Absolut!», ne avântăm acum în psihologia abisală a cruzimii şi răzbunării din «Capra cu trei iezi», iar studiul pe care îl propunem este în primul rând unul gastronomic, pentru că moartea este, «in­variabil», însoţită de haleală. Cei care rămân mănâncă pentru că trăiesc".