ACTA, Marea Teroare pe internet. Cum ne-a aruncat Guvernul în braţele dictaturii şi cenzurii online

Scandalurile internaţionale se ţin lanţ după semnarea în secret, la Tokyo, a controversatului document ACTA (Tratatul Comercial Anti-Contra­fa­cere), care va instaura cenzura online: utilizatorii de internet ajung la cheremul organizaţiilor care pretind că deţin drepturi de autor, vor fi presiuni şi controale fără mandat judecătoresc, inclusiv pe aeroporturi. Raportorul PE al ACTA, francezul Kader Arif, a demisionat vineri denunţând negocierile cu privire la acest text controversat pe care l-a cali­ficat drept o "mascaradă", afirmând că lansează "un semnal de alarmă".

PDL susţine ACTA
Din păcate, şi România se află pe lista celor 22 de state europene care şi-au pus semnătura, joia trecută, pe documentul ACTA, fără ca Guvernul să-şi informeze sau consulte cetăţenii. Contactat de RRA, europarlamentarul Sebastian Bodu, PPE, a precizat că votul a fost unul de grup, dar şi că susţine în totalitate acordul, fără a face şi alte comentarii.

"Guvernul trebuie să explice de ce a semnat ACTA în numele României, fără nici un fel de dezbatere publică! Când vom ajunge la guvernare, mă oblig să suspend aplicarea ACTA, până ce nu va avea loc o dezbatere publică", a scris, pe contul său de Facebook, preşedintele PSD, Victor Ponta. "Socialiştii şi liberalii, în Parlamentul European, au cerut (printr-o rezoluţie – n.r.) mai multă transparenţă. Singurii care s-au opus acestei rezoluţii au fost eurodeputaţii PDL. Votul va fi în vară, şi vă asigur că nu vom susţine ACTA în forma actuală, fără dezbateri şi fără acord cu societatea civilă. Cei din PDL ar trebui să explice de urgenţă de ce susţin astfel de reglementări fără nici un fel de dialog cu nimeni", scrie Ponta. În 2010 mai mulţi parlamentari europeni au iniţiat o rezoluţie prin care cereau examinarea cu atenţie a eventualelor consecinţe pe care un asemenea acord le-ar avea. Cu toate acestea, tratatul nu a fost nici o clipă prezentat public în timpul negocie­rilor. "Informaţiile s-au scurs. Ele fac referire la sancţiuni dure, inacceptabile, precum tăierea accesului la internet pentru cei care piratează producţiile artistice", a declarat ieri pentru RRA euro-parlamentarul Renate Weber. "Exista pe de-o parte o responsabilitate mult-mult prea apăsătoare pentru furnizorii de internet, pentru că ei nu pot, la un moment dat, să facă faţă la aşa ceva, iar pe de altă parte, iertare, dar există şi un drept la viaţă privată a fiecăruia dintre noi, al utilizatorilor de internet şi nu înţeleg de ce o asemenea intruziune ar fi posibilă."

Anonymous se dezlănţuie
Hackerii din cadrul grupului Anonymous au atacat sâmbătă site-ul Guvernului slovac, pro­tes­tând faţă de intenţia acestuia de a semna acordul ACTA. Din aceleaşi motive, hackerii au "închis" site-urile Guvernelor polonez şi ceh, ale băncii centrale lituaniene şi Parlamentului European. De asemenea, Grupul Anonymous a adresat, vineri, un al doilea mesaj de românilor, atrăgând atenţia asupra ACTA: "Ar trebui să ştiţi că dincolo de jocuri video, filme şi divertisment în general, există lucruri importante care îi aduc pe oameni împreună: comunicarea. Dreptul de a furniza şi primi informaţie este luat o dată ce ACTA a fost semnat", avertizează Anonymous, susţinând că nu este un grup, nu este o organizaţie, ci "toţi cei care luptă împotriva sclaviei economice şi monetare".
"Trebuie să realizaţi că acesta este primul pas către o dictatură care va limita libertatea de exprimare, drepturile noastre şi, în cele din urmă, dreptul de a trăi pe această planetă. Dar să nu vă temeţi deoarece Anonymous este de partea voastră", se arată în mesajul transmis pe YouTube.
ACTA a fost iniţiat în 2006 de Japonia, producând controverse din clipa în care WikiLeaks a publicat, în 2008, o versiune a textului. Documentul a primit anul trecut susţinerea SUA, Canada, Coreea de Sud.