Cyber-infractori români în "haine" de militari americani

Cu ajutorul unor români din SUA, ţepari online din Bucureşti şi alte oraşe au înşelat 1000 de cetăţeni americani, provocând daune în valoare de 20 de milioane de dolari.

"Adesea, susţinând că sunt membri ai Armatei americane, aceşti infractori cibernetici au susţinut că au automobile de vânzare. Ei au folosit încrederea americanilor în armată pentru a păcăli persoane bine intenţionate şi care nu bănuiau nimic să le trimită bani pentru a achiziţiona bunuri inexistente", a declarat azi, într-o conferinţă de presă ambasadorul american, Mark Gitenstein.

În urma unei acţiuni comune, DIICOT şi IGPR, ieri au avut loc 117 percheziţii, fiind vizaţi 100 de suspecţi din Bucureşti, Craiova, Târgu Jiu, Timişoara, Râmnicu-Vâlcea, Zimnicea, Alexandria, Reşiţa şi Piteşti. 50 de persoane au fost reţinute în urma audierilor desfăşurate joi şi în cursul nopţii de joi spre vineri. Procurorii DIICOT, în documentarea informativ-operativă a cauzei, au colaborat cu ofiţerii US Secret Service şi FBI din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti.

Anchetatorii au stabilit că în perioada 2009-2011, prin postarea unor anunţuri fictive de vânzare a unor bunuri inexistente în realitate (autoturisme, motociclete, ambarcaţiuni uşoare, produse electronice), suspecţii au indus şi menţinut în eroare mai mulţi cumpărători on-line, în cadrul platformelor de comerţ electronic, precum eBay.com, cărora le-au fost transmise informaţii false cu privire la realitatea anunţurilor, modalitatea de achiziţie, plata preţului, identitatea vânzătorului.

Sumele de bani aferente preţului plătit de victime au fost colectate de pe teritoriul SUA cu folosirea de identităţi false de către membrii grupului şi mai apoi retransmise în România prin intermediul transferurilor rapide către persoane afiliate grupului cu acest scop. Dintre suspecţi, 22 de persoane au fost acuzate în SUA în cazul reţelelor de criminalitate informatică.
Potrivit şefului DIICOT, Codruţ Olaru, reţeaua de infracţionalitate electronică destructurată în cooperare cu SUA era alcătuită din trei paliere:

Avem un prim palier de licitatori - cei care trimiteau acele mesaje care ajungeau ulterior către victime. Aveam un al doilea palier constituit de cei care, cu identitate falsă, ridicau sumele de bani din Statele Unite pentru că, evident, nu mai funcţionau sistemul ca banii să fie trimişi direct în România şi se alegea ca element de credibilitate al operaţiunii tranferarea banilor către un cetăţean din SUA. Acei membri ai reţelei îşi reţineau circa 20% din suma pe care o retrăgeau. Apoi avea loc ultima etapă, a celor care asigurau retragerea banilor pe teritoriul României cu identităţi reale. Aceştia reţineau încă 20% din câştig. Deci în linii mari licitatorul unei astfel de operaţiuni avea un profit net de 60-70% din totalul sumei", a explicat şeful DIICOT.

Referindu-se la profilul membrilor acestor reţele, Olaru a explicat că este vorba despre tineri având ca principală sursă de venit săvârşirea de infracţiuni electronice.
"Sunt oameni tineri, sunt oameni care au ca principală preocupare şi ca principală sursă de venit săvârşirea de infracţiuni informatice şi care de cele mai multe ori au preferat ca banii rezultaţi din aceste fapte să-i consume în mod automat fără o investiţie pe termen lung sau mediu", a precizat Olaru.

El a mai spus că în cea mai mare parte nu este vorba despre persoane cu studii superioare de specialitate ci de "autodidacţi".