Scandalul spionajului pe celulare, virat spre hackeri

În preambulul unei conferinţe despre hacking găzduită de Berlin, o firmă germană de cercetare a monopolizat atenţia mondială prin câteva declaraţii menite să pună pe jar întreaga industrie a telefoniei mobile. Concret: o vulnerabilitate a tehnologiei folosite de reţelele GSM, care acoperă aproximativ 80% din piaţa mondială a telecomunicaţiilor mobile, permite hackerilor să preia de la distanţă controlul asupra telefoanelor şi să iniţieze apeluri sau să trimită SMS-uri. Hackerii ar putea folosi această breşă a tehnologiei GSM pentru înşelătorii prin care ar iniţia apeluri şi mesaje către servicii cu tarife ridicate, a declarat ieri şeful firmei germane Security Research Labs, Karsten Nohl, citat de Reuters.

Atacuri similare asupra unui număr restrâns de smartphone-uri au mai avut loc în trecut, însă acum ar putea fi expuse toate telefoanele mo­bile care folosesc tehnologia GSM.

Atacurile asupra sistemelor de tele­fonie fixă ale companiilor sunt obiş­nuite şi în cele mai multe cazuri in­clud folosirea unor linii telefonice pentru servicii cu valoare ridicată, în­fiinţate de hackeri în Europa de Est, Africa şi Asia. Hackerii iniţiază ape­luri de la telefoanele controlate către astfel de linii telefonice, după care colectează banii şi dispar suficient de repede pentru a nu fi identificaţi.

Posesorii telefoanelor nu sesizează de obicei problema până nu primesc factura, iar operatorii telecom ajung în cele mai multe cazuri să suporte cel puţin o parte din costuri.

Nu-i aşa, informaţii mai mult decât îngrijorătoare pentru întreaga piaţă, un imperativ pentru a lua măsuri, pentru a depune eforturi mărite şi continue la securitatea echipamentelor etc.

Dar să nu uităm de imensele scandaluri izbucnite în ultima vreme privind spionajul pe telefoanele mobile. La începutul lunii decembrie, creatorul Wikileaks, Julian Assange, a declarat într-o conferinţă de presă că deţinătorii de iPhone, Blackberry sau utilizatorii serviciului de mesagerie Gmail sunt spionaţi de guvernele lumii, firmele care furnizează echipamentele de spionaj necesare având profituri de miliarde de euro. Assange a precizat că, studiind modalităţile de a îmbunătăţi securitatea site-ului Wikileaks, a descoperit că echipamentele care monitorizează smartphone-urile sau corespondenţa prin gmail nu numai că există, dar se vând ca pâinea caldă. În vâlvătaia produsă de declaraţiile lui Assange, o altă "explozie" s-a produs. Oficialii companiei software Carrier IQ au recunoscut că softul pe care îl vând în întreaga lume poate "urmări" o mulţime de informaţii din celular, totuşi nu înregistrează, nu stochează şi nu transmite către operatori conţinutul SMS-urilor, mailuri, fotografii, fişiere audio sau video. De fapt, motivul pentru care operatorii ar avea nevoie de astfel de softuri: "să aflăm ce probleme au clienţii noştri, în ceea ce priveşte operatorul sau terminalul, şi astfel să putem îmbunătăţi calitatea serviciilor". Cel puţin aşa au declarat oficialii operatorului american Sprint, care a recunoscut utilizarea softului Carrier IQ (companie californiană fondată în 2005). Evident, fără să fi informat vreodată clienţii în legătură cu această activitate.

Pe de altă parte, producătorii de smartphone au reacţionat şi ei la acuzele aduse Carrier IQ. Astfel, cei ce la Nokia au precizat că softul nu este compatibil cu terminalele lor, în timp ce Apple a recunoscut că l-a utilizat, dar nu se mai găseşte în ultima variantă a sistemului de operare.

HTC a precizat că instalează softul pe propriile terminale doar la ce­rerea operatorilor, iar cei de la RIM au arătat că nu folosesc acestă aplicaţie pe terminalele Blackberry. Totuşi oficialii companiei canadiene au declarat atunci că investighează informaţia protrivit căreia soft CIQ a fost descoperit pe un Blackberry.