Consumatorul român versus cel european

HRANÅ ECO ● Pia,ta noastr,a este la nivelul celei din Germania de acum 20 de ani
Persoană educată, care vrea un nou stil de viaţă, civilizat, igienic, sănătos şi cât mai natural. Acesta este profilul consumatorului de produse eco de pe la noi.


În România, consumul de produse ecologice reprezintă sub 1% din cel de alimente convenţionale, deşi creşte "frumuşel" an de an. Acest nivel este mic comparativ cu cel din Germania şi Austria, de exemplu, unde comerţul cu mâncare organică a ajuns să reprezinte cam 20%. "Nu cred că putem considera mare un consum de 20%, însă este mare comparativ cu cel din România", a declarat Doru Nica, proprietarul magazinului specializat de produse bioorganice Bio Markt Timişoara.


PORTRET. În viziunea lui Ciprian Lazarovici, director de vânzări la Biosens, firmă importatoare de produse ecologice, "portretul robot" al consumatorului bio autohton este: individ cu un grad de cultură ridicat, care vrea să facă mai mult pentru sănătatea sa, vrea un nou stil de viaţă, civilizat, igienic, sănătos, dinamic, orientat spre o îngrijire atât corporală, cât şi mentală, care să le confere un confort psihic şi fizic sporit, conştient de responsabilitatea pe care o avem faţă de mediul înconjurător şi de lumea în care trăim. În general este vorba despre orăşeni cu studii superioare, de 25-45 de ani, cu venituri mari. Doru Nica este de părere că, în general, persoanele care au trecut prin suferinţe mari din punct de vedere al sănătăţii sunt cele care aleg să facă un efort financiar mai mare şi să cumpere alimente organice.


COMPARAŢIE. La noi, "tipul" de cumpărător de produse bio abia acum începe să se cristalizeze, să se nască. Comparativ, în Germania, ţară considerată motorul ecologic al Europei, s-au format deja trei categorii distincte de consumatori: bio-interesaţi, bio-lifestyle şi bio-convinşi. "Grupul clienţilor bio-interesaţi reprezintă cam 50% din populaţia Germaniei, cu tendinţe de creştere spre 80% în 2008. Aceşti consumatori îşi acoperă cam 5% din necesarul de hrană cu produse ecologice şi sunt receptivi la informaţiile care apar pe piaţa ecologică. Decizia de cumpărare este totuşi influenţată de preţ, de accesibilitatea la produs – distanţa faţă de magazin, de exemplu –, dar şi de conştiinţa unei alimentaţii sănătoase", a declarat Lazarovici. Cumpărătorii din categoria bio-lifestyle reprezintă cam 8% din populaţia Germaniei. "Este o grupă de consumatori care creşte rapid şi care deţine resurse financiare solide. Necesarul de hrană al acestora este acoperit în proporţie de 25% din produse ecologice", a explicat reprezentantul Biosens. Afinitatea acestor consumatori pentru sectorul bio se bazează pe interesul pentru sănătate, plăcere, dar şi pe altruism – vor să încurajeze dezvoltarea pieţelor bio, să-i sprijine pe fermieri. Bio-convinşii sunt "fundamentaliştii" modului de viaţă eco. Circa 75% din alimentele consumate de aceştia sunt organice. Ei îşi fac cumpărăturile numai din magazine de specialitate, unde se pot informa detaliat şi pot fi consiliaţi de un personal specializat în domeniu, susţine Lazarovici.

De ce nu este mai mare consumul de alimente ecologice în România? "Se spune că lipsa de informare este una dintre principalele cauze pentru care consumul este mic, însă de când am deschis magazinul am constatat cu surprindere că românul este bine informat. Principala problemă e legată, din păcate, de lipsa banilor", a declarat Doru Nica. El a precizat că sunt destule persoane care intră în Bio Markt, care ştiu ce proprietăţi au alimentele organice, dar care pleacă fără să ia nimic, pentru că nu-şi permit să plătească mai mult pentru un astfel de produs. Care produs poate fi chiar şi de trei ori mai scump decât omologul său convenţional. Însă practicarea unui preţ mai mare are o explicaţie justă: costurile de certificare eco sunt mari, materiile prime folosite în acest sistem sunt mult mai scumpe, iar pentru că nu se folosesc tratamente chimice, producţiile la hectar sunt mai mici. Însă pe lângă problemele financiare, românilor le lipseşte şi educaţia în ceea ce priveşte alimentaţia. "Nu se pune problema provenienţei, procesului de producţie, îngrăşămintelor folosite, procentului de substanţe nutritive, atrage atenţia Ciprian Lazarovici. Gustul şi aspectul sunt puse înaintea calităţii, deşi se ştie că o mâncare gustoasă sau o roşie mare şi frumoasă nu sunt neapărat mai sănătoase.