Coriandrul, condiment-medicament contra colesterolului

Coriandrul este o plantă aromatică de la care se folosesc fie frunzele proaspete, fie seminţele pentru a da savoare fripturilor, peştelui, supelor, salatelor. Însă nu doar pentru gustul plăcut, dulce-amărui şi aroma exotică este bine să adăugăm coriandru în mâncare, ci şi pentru proprietăţile sale medicinale. Recent, oamenii de ştiinţă au descoperit efectele benefice ale coriandrului asupra nivelului de grăsimi din sânge. Ei au constatat că nivelul crescut al colesterolului şi trigliceridelor poate ajunge la valori normale prin includerea zilnică în dietă a coriandrului. Frunzele proaspete de coriandru pot fi adăugate în supe, salate, sosuri, legume, iar boabele de coriandru măcinate pot fi folosite la condimentarea fripturilor şi peştelui. Persoanele predispuse la boli cardiovasculare din cauza depunerilor de colesterol şi trigliceride pe vasele de sânge sunt primele care ar trebui să descopere aroma plăcută a coriandrului.

Proprietăţile farmaceutice ale coriandrului se datorează conţinutului bogat în siliciu, acid linoleic, taninuri şi vitamina C. Tot datorită acestor substanţe active, coriandrul are efecte tonifiante şi stimulante asupra organismului. De aceea, este recomandat persoanelor care acuză oboseală cronică, astenie, stări anxioase şi depresive.

Coriandrul, supranumit şi pătrunjelul chinezesc, este folosit de mii de ani pentru efectele sale benefice asupra digestiei. Datorită uleiurilor esenţiale, coriandrul contribuie la stimularea secreţiilor digestive, favorizează eliminarea gazelor intestinale şi calmează durerile abdominale. De altfel, coriandrul intră şi în compoziţia ceaiurilor contra colicilor pentru copii. Tot datorită proprietăţilor antispasmodice, coriandrul este recomandat şi în tratarea diareei. Coriandrul este cunoscut şi pentru proprietăţile bactericide şi vermifuge, fiind indicat în combaterea infecţiilor digestive şi parazitozelor intestinale.

Coriandrul poate fi utilizat şi sub formă de ceai, fie simplu, fie în combinaţie cu chimen şi anason. Se prepară infuzie dintr-o linguriţă de ceai sau un pliculeţ la o cană cu apă clocotită. Se beau două-trei căni zilnic, după mesele principale.