Gospodarii bio din Moşna

EXEMPLU ● Pentru familia Schuster, agricultura ecologică este un mod de viaţă
Lavinia şi Willi Schuster s-au întors din Germania în ’97 ca să facă agricultură ecologică în România. Pentru familia lor, bio reprezintă un mod de viaţă.

EXEMPLU ● Pentru familia Schuster, agricultura ecologică este un mod de viaţă
Lavinia şi Willi Schuster s-au întors din Germania în ’97 ca să facă agricultură ecologică în România. Pentru familia lor, bio reprezintă un mod de viaţă.


Apărător "înrăit" al gospodăriei ecologice şi al alimentaţiei neotrăvite cu OMG-uri şi chimicale, Willi Schuster s-a numărat printre pionierii acestui mod de viaţă în România. A început prin 1997, spune el, când a părăsit Germania – unde se mutase de ceva vreme cu familia – şi s-a reîntors în România. La ţară.  


ÎNCEPUTURI. Ce l-a îndemnat să facă această schimbare? "Povestea e un pic mai lungă. Şi eu, şi soţia mea venim de la oraş. După Revoluţie eram în Germania şi lucram ca translator. În activitatea mea de translator am ajuns să plec în Elveţia câteva veri la rând, ca să traduc un curs de agricultură ecologică. O organizaţie creştină lua gospodari din România şi îi ducea în Elveţia să facă practică la un gospodar bio timp de trei luni. La mijlocul acestui curs erau două săptămâni de pregătire teoretică, şi acolo am avut posibilitatea să traduc începând din 1994. Şi traducând acolo am prins drag de agricultura ecologică", povesteşte Schuster. L-au impresionat gospodarii bio elveţieni: fericiţi, mulţumiţi cu ceea ce aveau. Era o viziune diferită faţă de cea a agricultorului convenţional chimizat, industrializat, mereu nemulţumit, mereu cu probleme şi cu jalbe. Însă resortul care l-a determinat să treacă la eco a fost lipsa de reacţie a participanţilor la respectivele cursuri. "La curs toţi practicanţii ziceau «mă duc acasă şi fac cutare, cutare, merg şi eu spre bio, e fain». După care mă reîntâlneam cu ei după un timp şi îi întrebam «no, ce ai făcut?». Răspunsul standard era ăsta: «Willi, tu ştii... la noi nu se poate... nu mă lasă ăl bătrân, no... cum să ţinem vacile nelegate, cum să cutare sau cutare». Şi mereu, mereu auzind aceleaşi răspunsuri m-am cătrănit odată şi i-am zis soţiei: «Iubi, dragă, hai că ne mutăm noi la ţară, ne luăm o casă, o gospodărie şi ne mutăm şi încercăm noi să facem agricultură ecologică». În momentul ăla stăteam în Germania", îşi aminteşte Willi Schuster zâmbind.


Zis şi făcut: şi-au cumpărat o casă săsească în judeţul Sibiu, la Moşna. Aveau gospodăria, grădina, două hectare de pământ şi două vaci. Şi un bagaj bogat de cunoştinţe teoretice despre agricultura ecologică. Cunoştinţele practice le-au deprins pe parcurs. Încet, încet au învăţat şi s-au extins. Acum are 20 de hectare de pământ, din care 15 în proprietate şi cinci în arendă, şapte vaci cu lapte, două juninci, o bivoliţă şi doi cai de lucru. "Uitându-mă înapoi, mi-am dat seama că, dacă ştiam de ce mă apuc, nu mă apucam. Dar aşa a fost ca o săritură în apă rece pentru mine şi nu mi-a părut rău, dimpotrivă, mă bucur foarte mult", spune Schuster. Nu ar vrea să-şi mai mărească gospodăria. Acum vrea să încerce să-i motiveze şi pe alţii să treacă la gospodăria bio.


PRODUCŢIE. În gospodăria lui se prepară delicioase brânzeturi şi produse lactate: caşcaval, smântână proaspătă tradiţională din lapte crud, brânză cremă de vaci din lapte degresat, pasteurizat, simplă sau cu verdeaţă, cu hrean sau cu diferite fructe. "Toate provin din gospodăria noastră care este certificată ecologic în sine, toată. Tot ce creşte şi trăieşte la noi este bio. Altă agricultură eu nu ştiu decât bio", a accentuat Schuster. Familia lui transformă zilnic 60-100 de litri de lapte în brânzeturi şi lactate. În bucătăria proprie. "Primul nostru scop o fost să facem mâncare sănătoasă, bună, pentru noi, pentru copii, şi abia după aceea să facem ca să vindem, ca să plătim facturi, una, alta. Am mâncat eu şi copiii mei, apoi şi vecinii, şi rudele... şi aşa s-a extins, treptat, treptat cercul celor care cumpără de la noi. S-a dus vestea", povesteşte Schuster. "După aceea am înfiinţat magazinul Biocoop din Sibiu împreună cu şapte colegi, ţărani bio gospodari din judeţul Sibiu. La început eram clienţii unii altora. Eu cumpăram de la ei ce-mi trebuia mie şi clienţilor mei, rudelor mele, ei la fel de la mine... Şi la un moment dat ne-am gândit de ce nu ne facem un loc în Sibiu, în mijloc, unde să ne întâlnim, să aducem produsele, să luăm unul de la celălalt şi toţi ceilalţi de la noi", îşi aminteşte el. Şi aşa a apărut în urmă cu vreo patru ani magazinul ecologic Biocoop din Sibiu.

Bunătăţile produse în gospodăria lui Schuster se vând doar la Biocoopul din Sibiu. Sau la el acasă. "Pe etichetă scrie numă-rul de telefon şi puteţi veni, cu drag vă primim", ne-a spus Schuster. La Biocoop se mai găsesc pâine, miere, brânzeturi de vacă, capră şi oaie, lapte proaspăt, legume de sezon. Numai fructele lipsesc. Magazinul este în creştere, dar, din păcate, nu atât cât şi-ar fi dorit Willi Schuster. "Asta este marea mea dezamăgire. Nu că aş vrea să devin nu ştiu ce mare, dar creşterea pieţei produselor ecologice este mult prea lentă faţă de ceea ce este în alte părţi. Şi asta e şi vina noastră, a producătorilor, fiindcă cei mai mari producători bio din ţară sunt holdinguri internaţionale şi firme mari care fac şi produse bio şi convenţionale, şi atunci sunt neplauzibili, derutanţi", a precizat Schuster.