Sunătoarea, antidepresiv vegetal

Sunătoarea este mult mai eficientă în tratarea stărilor depresive moderate decât tratamentul cu medicamente. Este motivul pentru care această plantă a fost botezată Prozac vegetal.

Pentru depresie se face o infuzie din două linguriţe de plantă la 250 ml de apă clocotită, se lasă la infuzat aproximativ trei minute. Se beau cel puţin trei căni de ceai pe zi, timp de două, trei luni. Suferinzii de gastrite, ulcer gastric sau colite îşi pot face o infuzie din 1-2 linguriţe de plantă uscată la o cană cu apă clocotită. Se lasă la infuzat timp de trei minute. Se pot bea 2-3 căni de ceai pe zi. Fetiţelor ajunse la pubertate li se recomandă două căni de ceai de sunătoare pe zi, acesta ajutând la reglarea ciclului menstrual, dar şi la dezvoltarea organelor genitale.

Dischinezie biliară
Suferinzii de dischinezie biliară se pot trata cu ulei de sunătoare, preparat din 200 g de plantă, peste care se toarnă 400 ml de ulei de floarea-soarelui, amestecul se ţine la ma­cerat, timp de şase săptămâni, într-un loc întunecos şi răcoros. După expirarea timpului se ţine la soare încă două săptămâni, apoi se filtrează printr-un tifon. Se ia câte o linguriţă după mesele principale. Mai mult decât atât, uleiul de sunătoare se poate folosi ca unguent în cazul gingivitei, abceselor dentare, eczemelor, hemoroizilor, nevralgiilor, rănilor şi arsurilor.

În ultimul timp, specialiştii avertizează că sunătoarea ar trebui utilizată cu prudenţă. Bolnavii care iau antidepresive de sinteză sau anticoncepţionale ori pesoanele care merg la plajă trebuie să evite terapia cu sunătoare.

Recomandări
Doctorul Ţuţu Codruţ, specialist acupunctură şi apifitoterapie, spune că: "Sunătoarea relaxează ţesuturile zonelor bolnave din organism şi revi­go­rează circulaţia locală, fiind utilizată mai ales în tratamentul afecţiunilor tiroidiene şi al bolilor de inimă.

Se recomandă să fie administrată în amestec cu alte plante. Trebuie evitată adiministrarea pe durate lungi doar a preparatelor din sunătoare.
Amestecurile se realizează în părţi egale de plante.

Acest amestec de plante se fierbe 2-3 minute: o linguriţă de plante la o cană de apă. Specialistul nostru ne propune:
● Pentru afecţiunile cerebrale recomand sunătoare în combinaţie cu roiniţă, rozmarin, frasin şi mesteacăn.
● Pentru afecţiunile sistemului endocrin se folosesc amestecuri din sunătoare cu urzică, tapla-gâştei şi cimbru.
● Pentru bolile cardiace se recomandă sunătoare în combinaţie cu rostopască, ghinţură şi valeriană.
● Pentru afecţiunile digestive se prepară un amestec din sunătoare, coada-calului şi gălbenele.

DE LA RĂNI LA DEPRESIE. Sunătoarea, Hypericum perforatum, este o plantă medicinală cunoscută încă din Antichitate pentru acţiunile sale terapeutice multiple, fiind răspândită în flora spontană din multe zone ale lumii. Denumirea ştiinţifică Hypericum vine din limba greacă şi înseamnă cea mai bună pentru sănătate. Sunătoarea a fost utilizată în me­dicina tradiţională mai ales pentru tratarea rănilor. În timp, sună­toarei i s-a recunoscut efectul benefic în calmarea stărilor de nervozitate, în tratamentul he­patitei, al ulcerului gastric.