Românii, confundaţi cu rromii fiindcă vorbesc "romanes(te)"

Sociologul Vasile Zărnescu consideră că folosirea termenului "rom" constituie un atentat la imaginea României şi atrage atenţia că, pentru străini, între a vorbi în limba "romanes" şi a vorbi "romaneste" nu este nici o diferenţă semnificativă, având în vedere că multe documente nu au diacritice.

Într-un articol publicat în Lumea magazin în 2005, sociologul Vasile Zărnescu explică că denumirea de rom/rrom nu are nici o legătură cu ţiganii, ci este o acţiune deliberată care are ca scop compromiterea României în Occident. "În presa din Occident, când se relevă infracţiunile comise acolo de ţigani, nu se vorbeşte despre «ţigani veniţi din România», ci despre «români». De aici şi încercările de a «expatria» în România şi ţigani din alte ţări, sub pretextul că nu mai ştiu româneşte, fiindcă ar fi plecat de multă vreme din România", scrie sociologul Zărnescu.

El subliniază că mulţi dintre liderii ţiganilor utilizează în vorbirea lor, cu naturaleţe, denumirea de ţigan, dovadă că încă nu s-au obişnuit cu "hibridul" rrom, impus de anumite grupuri de presiune. "Dacă nu era propaganda făcută în presa audio-vizuală, căci pe aceea scrisă ei nu o citesc, cvasitotalitatea ţiganilor nici nu ar fi ştiut că sunt romi sau rromi, căci ei se ştiu dintotdeauna ca fiind doar ţigani", scrie sociologul. El arată că denumirea de "ţigan" nu are nimic peiorativ, ci că, dimpotrivă, are o conotaţie generică – şi deci no-bilă –, căci dezvăluie originea cu care etnia se mândreşte.

Zărnescu arată şi cum s-a ajuns la utilizarea termenului "romanes" pentru a desemna limba vorbită de ţigani. "Prin anii 1994-1995, un Institut de Sondare a Opiniei, stipendiat de Fundaţia Soros, a difuzat – îndeosebi printre şefii unor instituţii de stat – un chestionar pe teme socio-economice, în care, dintre toate cele vreo 15 minorităţi, întrebările nu se refereau decât la ţigani, denumiţi «romi» (forma «rromi» încă nu se inventase). Apoi limba lor se numea în acel chestionar «romalli»(!). Abia după câţiva ani, când şi-au dat seama că făcătura «romalli» nu se declină, nu are nici o semnificaţie, nu are un efect de confuzie şi ulterior de substituţie, au inventat limba «romanes». Iar, pentru un stră­in, între a vorbi în limba «romanes» şi a vorbi în «romaneste» nu este nici o diferenţă semnificativă, mai ales că şi Parlamentul a început să-şi publice documentele fără diacri­tice. Iar un străin tot fără diacritice citeşte. Aşa că între romanes şi româneşte nu se mai observă diferenţa", spune Vasile Zărnescu.

POZIŢIE
33 de profesori, conferenţiari şi lectori universitari de la facultăţi cu profil sociologic şi de ştiinţe politice, au semnat un document public în care spun că denumirea unei etnii nu poate fi stabilită printr-o lege. Subliniind contextul economic de criză, semnatarii acestui document susţin că "stigmatizarea etnică" ar putea genera violenţe interetnice.

---

Cum putem colabora

Toţi cei interesaţi să susţină iniţiativa Jurnalului Naţional pot completa lista de susţinători de mai jos. Tabelul poate fi fotocopiat, completat şi trimis pe adresa: Piaţa Presei libere nr. 1, corp D, etaj 8, Jurnalul Naţional Bucureşti, Sectorul 1, Redacţia Jurnalul Naţional.  Vă rugăm nu trimiteţi lista prin fax.
Pentru opinii şi informaţii ne puteţi contacta la 021-318.20.37, fax: 021-318.20.35.

Jurnalul Naţional asigură confidenţialitatea datelor personale cuprinse în listele de susţinători în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/ 2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.