Cultura milenară a zonelor viticole, redescoperită prin degustări

Turismul se împleteşte perfect vinul, iar în ultimii ani s-a dezvoltat și în României noua modă a excursiilor pentru degustări, pe podgorii. Astfel a crescut și producţia de vinuri, iar atenția pentru calitatea acestora este sporită. Chiar dacă numărul evenimentelor dedicate lui Bachus s-a redus în pandemie, degustările au continuat, cu respectarea măsurilor de protecție de care este nevoie în această perioadă. Agenţiile de turism şi producătorii de vinuri lucrează deja împreună, pentru a lansa oferte pentru cei care vor să se bucure atât de plăcerea degustărilor, cât şi de circuite care îmbină frumuseţea naturii cu obiectivele turistice, în zone rurale, dar şi în marile oraşe care adună producătorii, fiecare întreaga regiune.

Constanţa, Tulcea, Alba, Prahova, Vrancea sau Buzău sunt câteva dintre județele care deja atrag un număr foarte mare de turiști care vor să facă degustări de vinuri, la cramele care au oferte pentru astfel de circuite. Sunt judeţele preferate de amatorii de vinuri bune şi turism rural sau mișcarea în natură. Pensiunile din Buzău şi Vrancea înregistrează un grad de ocupare de peste 80%, în perioadele specifice pentru culesul viilor, când se face şi mustul, în fiecare an. La fel se întâmplă şi în Alba, zonă celebră pentru vinurile deja recunoscute de zeci de ani la nivel internaţional, cea mai mare fiind Jidvei. Cele mai sofisticate degustări de vinuri se fac la Cetatea de Baltă, zonă preferată de turişti şi pentru valoarea ei istorică. Şi în Dobrogea au început să se organizeze, de câțiva ani, degustări de vinuri la cramă. Programele pensiunilor Drumul vinului din Buzău şi Vrancea, care s-a extins spre Moldova, a atras în fiecare toamnă, în ultimii zece ani, mii de români şi străini.

Tradiție de șase milenii

Descoperirile arheologice atestă că tradiţia vinului în zona Buzăului are peste 6.000 de ani, iar prima cramă a fost descoperită într-o veche peşteră. Proiectul denumit „Drumul vinului” a pornit, în anul 2011, de la podgoriile din Dealu Mare, pentru a pune în valoare potenţialul turistic şi viticol al zonei. Includea un traseu de 60 de kilometri, de pe DN 10, către Pietroasele şi Monteoru, de unde se pot vizita locuri unice în Europa, precum Vulcanii Noroioşi. Dar iniţiativele de acest fel s-au extins, astfel încât cramele și-au organizat, mai mulţi ani la rând, propriile evenimente şi circuite de toamnă. „Noi am demarat o sărbătoare a vinului, a Tămâioasei, la Pietroasa, la jumătatea lunii septembrie, apoi am început să facem evenimente la pensiunile noastre. Oamenii vin să vadă cum se face must, conform tradiţiei. Toate pensiunile sunt pline, de la jumătatea lunii septembrie, până în octombrie. Facem drumul cramelor, în zona Pietroasa, iar cei care iubesc vinul s-au obişnuit să ne viziteze, la culesul viei”, explica, pentru Jurnalul, Poliana Partal, preşedinta ANTREC Buzău, înainte de anul declanșării pandemiei. După ce vor fi eliminate definitiv restricțiile, turismul oenologic ar putea reveni la nivelul pe care l-a avut în perioada de apogeu.

Pe urmele lui Ovidiu, la malul mării

În ultimii ani, la malul mării s-a organizat Festivalul Vinului Dobrogean Pontus Euxinus, la care au participat crame din Constanţa şi Tulcea. Evenimentul cultural, care a avut în centru tradiția viniviticolă a regiunii, a pus în valoare Piaţa Ovidiu din Constanţa, amintindu-le constănțenilor și vizitatorilor cât de important este bătrânul Tomis pentru istoria Europei, care se-mpletește cu istoria vinului. Crama Vinuri de Măcin, din județul Tulcea, este una dintre cele mai de succes apariții din ultimii ani, din punctul de vedere al evenimentelor dedicate licorilor bahice. Evenimentele organizate în zona Dobrogei au combinat degustările cu zilele de plajă sau cu excursii în Delta Dunării și în zona continentală a județului Tulcea. Hotelierii și proprietarii de pensiuni au beneficiat din plin de aceste tendințe și de numărul mare de participanți la evenimente, acestea fiind ocazia ideală de prelungire a sezonului estival. De altfel, evenimentele au fost concepute pentru a creşte numărul de turişti în extrasezon, în zona Dobrogei.

Redescoperirea istoriei și a naturii

În județul Tulcea, vinurile de Măcin au contribuit la diversificarea ofertelor pentru turiștii care până acum câțiva ani nu ajungeau în zona continentală, preferând exclusiv Delta Dunării. Crama din nordul Dobrogei a atras sute de vizitatori și degustători în fiecare săptămână. „Chiar dacă nu mai este perioadă de concedii, în lunile septembrie şi octombrie suntem vizitaţi de foarte mulţi turişti care vin să vadă întregul proces tehnologic, iar la degustări se bucură şi de mustul proaspăt, pe care îl pot vedea chiar când este făcut. În general, oamenii sunt atraşi de faptul că pot vedea cum vinul se face din struguri, şi nu din pastile, îşi alungă acea idee că vinul se face din pastile, după ce văd cu ochii lor întregul proces tehnologic, de la cântărire, desciorchinare, până la mustul din cană. La noi la cramă, campania degustărilor de toamnă durează în jur de o lună şi jumătate, de la sfârşitul lunii august, până în luna octombrie. Avem deja mai multe contracte cu agenţiile de turism care vor să includă degustările de must şi de vinuri în circuitele lor, atât pentru români, cât şi pentru străini”, a explicat un reprezentant al cramei.

Comuniune viniviticolă româno-bulgară

Zona viticolă a Dobrogei se întinde spre Călăraşi, până la graniţa cu Bulgaria, unde se află şi un vechi domeniu cultivat de sute de ani cu viţă-de-vie. Zone precum domeniile Ostrov, dezvoltate în ultimii ani, fac posibil transferul turiştilor din zona litoralului către localităţile mai puţin aglomerate, dar perfecte pentru prelungirea unei vacanţe cu o degustare de vinuri. „La noi vin foarte mulţi constănţeni care preferă să plece de acasă în perioadele aglomerate. Mulţi vin aici pentru linişte, dar şi pentru a se bucura de un vin bun şi de o masă tradiţională, pe malul Dunării. Dar au început să guste frumuseţea Domeniilor Ostrov şi bucureştenii. Ne ajută şi distanţa destul de scurtă, de numai 130 de kilometri, între Ostrov şi Constanţa, cam tot atât fiind şi până la Bucureşti. Aici au tot ce îşi doresc, de la peisaj, până la piscină, foc de tabără, excursii pe care le pot face în împrejurimi. Unii vin să stea câteva zile şi trec în Bulgaria, apoi se întorc, bulgarii vin aici la plajă sau la masă”, spune administratorul pensiunii Curtea dintre vii, de la Ostrov. Domeniile Ostrov însumează peste 2.200 de hectare de vie, iar producţia de vinuri româneşti de aici este impresionantă. Producătorii au şi un muzeu al vinului, cu o expoziţie permanentă, transfrontalieră, în clădirea fostei fabrici de ţigarete de la Ostrov, reabilitată cu finanţare europeană. În muzeu sunt expuse vinuri românești și bulgărești, de pe malul celălalt al Dunării.

Toamna, unii vizitatori ai cramelor vor să participe la culesul viei şi la pregătirea mustului, împreună cu personalul cramelor, aceasta fiind chiar o atracţie a zonelor viticole. Astfel se duce mai departe o tradiție milenară.

Dezvoltarea turismului oenologic s-a bazat pe latura culturală a evenimentelor legate de promovarea tradiției milenare din zonele cu podgorii celebre. Numărul din ce în ce mai mare de doritori de degustări a generat și creșteri în industria viniviticolă.

Unul dintre cele mai atractive modele de excursii pentru degustări de vinuri este cel pe bicicletă. Mulți turiști preferă să combine degustările cu mișcarea în aer liber.