Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În acest weekend, Casa Memorială Badea Cârțan, de la Cârțișoara, își așteaptă oaspeții din întreaga țară, la un eveniment cu degustare de produse tradiționale, donații de carte și multă voie bună. Muzeul din satul natal al celebrului român care a fost confundat cu dacii de pe Columna lui Traian a devenit loc de întâlnire pentru toți cei care vor să descopere frumusețile naturii din inima României. De altfel, Badea Cârțan poate fi considerat primul turist al țării, fiind cel care a parcurs mii de kilometri pe jos, în țară și în străinătate, ajungând până la Roma. Casa memorială de la Cârțișoara păstrează nealterate elementele culturii tradiționale ale românilor din zona Sibiului și a Făgărașului, iar cei care vor să descopere zestrea culturală a acestei regiuni, alături de frumusețea naturii, sunt invitați să facă un popas pe Transfăgărășan, în drum spre Bâlea Cascadă și Bâlea Lac, pentru o degustare de cultură tradițională.
Evenimentele organizate la Muzeul Badea Cârțan, din Cârțișoara, județul Sibiu, au devenit o obișnuință, în ultimul timp, reușind să pună în valoare o mare parte din bogăția culturală a acestei zone. Multă vreme eclipsată de alte destinații turistice, comuna Cârțișoara din județul Sibiu atrage acum mii de vizitatori care caută noutate și autenticitate, experiențe inedite și chiar plăceri culinare. Tocmai de aceea, de la târgurile de produse tradiționale care se organizează la Cârțișoara nu lipsesc degustările. La acest sfârșit de săptămână, de astăzi până duminică, va fi din nou spectacol în curtea muzeului care amintește lumii de țăranul care adus cartea românească peste munți, în vremurile în care devenise interzisă limba română în Transilvania aflată sub dominație austro-ungară.
Poveștile supraviețuirii prin inventivitate
De altfel, casa lui Badea Cârțan, așa cum este ea astăzi, păstrează amintirea traiului țăranilor români de la 1800, împovărați de biruri și a căror existență se reducea la supraviețuirea în fața foametei și a frigului. Arhitectura casei spune povestea taxei pe fumărit, invenția diabolică a nobilimii din acele vremuri care le făcea viața și mai grea românilor, și așa foarte săraci. Pentru a evita plata acestei taxe, pentru că nu aveau bani, românii din aceste locuri au inventat un sistem prin care fumul nu mai ieșea pe coș, ci se răspândea în pod. Inventivitatea populară a mers mai departe, pentru că așa s-au inventat celebrele mezeluri tradiționale afumate în podul casei, care acum se pot degusta și cumpăra de la târgurile de produse „hand made”. Geniul popular românesc se regăsește în fiecare detaliu al arhitecturii și aranjamentelor interioare. Totul avea cel puțin un dublu rol și nu se raporta la feng shui, ci la posibilitatea de folosire la capacitate maximă a energiei, de economisire a resurselor și de transformare a lipsurilor în avantaje. De exemplu, cuptorul era și sobă, iar patul era așezat uneori deasupra unei prelungiri a cuptorului, pentru a putea încălzi cât mai bine, pe timp de iarnă. Fiecare obiect de mobilier din casele tradiționale românești își avea locul prestabilit, astfel încât să asigure eficiența energetică și o economie de spațiu. Așa cum, în mod tradițional, biserica și școala se află mereu în centrul satului, arhitectura caselor și așezarea pieselor de mobilier avea o anumită logică, ajutând la supraviețuire.
Economia de spațiu și de căldură
Muzeul Badea Cârțan este situat în centrul satului Cârțișoara, la poalele Făgărașului, chiar pe Transfăgărășan. A fost inaugurat în anul 1968, când casa a fost amenajată în memoria celebrului Gheorghe Cârțan, cunoscut ca Badea Cârțan sau omul care a dus cartea românească peste munți - mândria comunei Cârțișoara. Muzeul adăpostește obiecte care i-au aparținut ciobanului cunoscător de carte: icoane pe sticlă, cărți, fotografii vechi, ceramică, lăzi de zestre, paturile și așternuturile din acea vreme, dar și costumele de nuntă, specifice Țării Făgărașului. Gospodăria este cuprinsă din tindă, pivniță și casa propriu-zisă, cu 3 încăperi, tipică secolului al XIX-lea, cu aproape toate piesele de mobilier de atunci. Casa memorială de la Cârțișoara nu este, de fapt, cea în care a trăit Badea Cârțan. Este o casă mare, cu trei încăperi, care a fost donată de fiica preotului din sat, pentru a se amenaja muzeul. Casa în care a trăit eroul de pe Columna lui Traian era mult mai mică, specifică țăranilor săraci din zona ocupată de austro-ungari. De obicei, casele țăranilor aveau o singură încăpere, cel mult două, foarte mici, astfel încât să nu se facă risipă nici de spațiu, nici de căldură pe timp de iarnă. Chiar dacă actuala casă memorială era una dintre cele mai mari din satul lui Badea Cârțan, fiind casa preotului, se poate observa și aici cum taxa pe fumărit și-a pus amprenta pe stilul construcției. Tot aici se pot analiza hainele tradiționale ale țăranilor români și simplitatea șocantă a costumelor de nuntă – cele mai elegante haine pe care și le permiteau românii din Transilvania, cu două secole în urmă.
Discrepanțele arhitecturale și culturale
Nu departe de satul lui Badea Cârțan se află reședința de vară a baronului Samuel von Brukenthal, care poate fi vizitată la Avrig, în apropiere de Sibiu. Palatul pe care baronul l-a construit la Avrig este copia fidelă a celui din centrul Sibiului, dar ceea ce avea deosebit era grădina cu fructe exotice și vechea Orangerie, devenită astăzi restaurant și terasă de vară pentru turiști. Cei care sunt pasionați de arhitectură pot studia, în această zonă, discrepanța majoră dintre stilurile tradiționale din perioada regimului austro-ungar: casele țăranilor români, în comparație cu cele construite de funcționarii și nobilii imperiului. Cele două culturi sunt mai ușor de înțeles prin raportare la posibilitățile financiare ale etnicilor români, maghiari și germani din Transilvania, spunând până astăzi povestea diferențelor dintre nivelul de trai al fiecărei categorii, în funcție de relația cu imperiul. Dar tocmai pentru că tradițiile i-au ajutat atunci pe români să supraviețuiască celor mai grele vremuri, obiectele vestimentare, uneltele și gastronomia din acele vremuri s-au păstrat până astăzi și spun poveștile trecutului. Care pot fi înțelese doar prin degustare, la fața locului.
Casa memorială de la Cârțișoara este ușor de găsit, fiind chiar lângă biserica veche, de piatră, care, în mod tradițional, este amplasată în centrul satului. Comuna Cârțișoara se află chiar pe Transfăgărășan, în drumul celor care merg dinspre Sibiu către Bâlea Lac.
Evenimentele de la Cârțișoara în ultima perioadă, inclusiv cel din aceste zile, sunt organizate de Asociația Transcarpatica, în colaborare cu CJ Sibiu și Grupul de Acțiune Locală (GAL) Țara Oltului, pentru a face cât mai cunoscute valorile culturale unice ale acestei zone turistice de pe Transfăgărășan.
Importanța localității de la marginea imperiului
Satul lui Badea Cârțan este unul dintre principalele puncte de atracție de pe Transfăgărășan. Localitatea este importantă și din punct de vedere istoric, fiind atestată documentar de peste opt secole, din anul 1223, când se numea „Cârța Română”. De asemenea, este locul din care a plecat spre Roma, pe jos, celebrul român care a adus cartea românească peste munți, în Ardeal, Badea Cârțan. Muzeul care-i poartă, astăzi, numele și amintirea este chiar în centrul satului Cârța, lângă biserică – locul care în mentalul popular reprezintă vatra satului, cel mai important pentru comunitate. La 1252, când localitatea a fost donată Mănăstirii Cisterciene Cârța, a primit denumirea „Țara Cârței” și a devenit centrul administrativ și politico-religios al Țării Făgărașului (așa cum Brașovul era pentru sași sau Sf Gheorghe, pentru secui). În anul 1391, Mircea cel Bătrân a construit o mănăstire ortodoxă lângă localitate.
