Minunile din Carpați. Fortăreața care-și deapănă amintirile

Cetatea Făgărașului păstrează aproape neatinse episoade întregi din istoria românilor, care astăzi pot fi admirate și chiar atinse, după secole. A fost apreciată ca a doua dintre cele mai frumoase cetăți ale lumii, după Castelul Neuschwanstein, din Germania, construit la sfârşitul secolului al XIX-lea, în stil romantic-renascentist, în sud-vestul Bavariei. În împrejurimile ei se poate face agroturism și ecoturism, în perfectă combinație cu drumețiile montane, inclusiv pe bicicletă. Natura este și ea foarte generoasă, iar localnicii își atrag vizitatorii cu noul concept „bear wahtching” - urmărirea de la distanță a urșilor -, inspirat din deja bine-cunoscutul „bird watching” - urmărirea păsărilor din zonele sălbatice.  

Cunoscută mult timp drept „Cetatea domnițelor”, bijuteria arhitecturală a Făgărașului a servit mai întâi, în secolul al XV-lea, drept fortăreață militară, fiind construită în scop de apărare. A fost apoi transformată în castel senioral fortificat, între anii 1528-1541. A devenit celebră după ce a fost preluată de domnitorul  Mihai Viteazul, care, continuând tradiția, a donat-o soţiei sale, doamnei Stanca. Astfel, cetatea a-nflorit prin balurile Transilvaniei, organizate aici frecvent, la care participau toţi nobilii din regiune. După moartea lui Mihai Viteazul, cetatea a devenit fortăreaţă militară, iar doamna Stanca a ajuns prizonieră. Cetatea a fost și una dintre cele mai groaznice închisori, în timpul comunismului, în care au fost torturaţi deţinuţii pentru delicte de opinii politice. 

Muzeu, în anii ’70

Istoria tumultuoasă a Cetății Făgărașului s-a oprit, pentru a-și spune poveștile, după ce a fost transformată în muzeu, în anii ’70. În acea perioadă, statul român începuse să-și reevalueze patrimoniul cultural și să scoată la lumină obiectivele turistice. Se trecea într-o nouă etapă, care lăsa în urmă rănile adânci ale istoriei, doar pentru a fi studiate de contemporani. După 1990, cetatea a beneficiat, în mai multe rânduri, de restaurări și îmbunătățiri, astfel încât a ajuns unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din România, astăzi. Potrivit unui clasament realizat de site-ul Hopper, dedicat planificării călătoriilor, Cetatea Făgăraş este clasată locul al doilea în topul celor mai frumoase castele, fiind descrisă ca „una dintre cele mai mari şi mai bine conservate cetăţi feudale din Europa de Est”.

Excursii montane în Țara Făgărașului

Pasionații de drumeții și de explorarea unor trasee montane cu bicicleta găsesc cele mai frumoase peisaje în Țara Făgărașului. Cei care nu pot ajunge cu bicicleta proprie pot acum să și închirieze, iar agențiile de turism care fac excursii în această zonă au deja programe speciale, pentru mai multe categorii de turiști. Înainte de pandemie se făceau deja foarte multe programe de teambuilding pentru angajații unor companii, tabere pentru copii și excursii tematice pentru seniori. Și acum se pot face, dar cu un număr mic de persoane sau individual. Traseele montane pentru bicicliști au diferite grade de dificultate, pentru toate categoriile de aventurieri în mijlocul naturii. 

Turism cinegetic, prietenos cu natura

Mănăstirea Șinca Veche și Poiana Narciselor sunt alte două atracții de neocolit pentru cei care ajung în Țara Făgărașului. La fel și pădurile virgine din această zonă, puțin cunoscute de români, unde pădurarii au transformat cabanele de vânătoare din ariile protejate în spații de cazare pentru vizitatori. Principala atracție este „bear watching” - urmărirea comportamentului urșilor din aceste zone, asistată de cunoscătorii care îi însoțesc pe turiști în explorarea naturii sălbatice. Este un nou tip de turism cinegetic, făcut altfel decât înainte.

Misterele mănăstirii săpate în piatră 

O excursie în această zonă a țării trebuie să includă și vizita la Șinca Veche – mănăstirea săpată în piatră, în jurul căreia s-au țesut multe legende. Există credința că acesta este locul magic unde se îndeplinesc dorințele. Mănăstirea Șinca Veche se află la mică distanță față de Cetatea Făgărașului. Situată la 45 de kilometri distanță față de Brașov și 22 de kilometri față de Făgăraș, biserica rupestră Șinca Veche se înscrie în lista celor mai vechi monumente feudale românești. Biserica săpată în lut este o enigmă și un loc de pelerinaj pentru credincioși. Unii spun că templul ar avea peste 7.000 de ani vechime și că este magic: un loc unde energia pozitivă abundă și dorințele sunt întotdeauna îndeplinite celor care au inima curată. Unii îl numesc „Templul Extratereştrilor”. Pentru pelerini sau pentru simplii turiști, locul este o oază de liniște și relaxare, perfect amenajat pentru a primi cum se cuvine toate categoriile de vizitatori. I se mai spune „Templul împlinirii rugăciunii” sau „Templul ursitelor”, pe lista monumentelor istorice fiind înregistrată cu denumirea „Mănăstire rupestră”.

Primăvara este anotimpul ideal pentru a vizita Țara Făgărașului, iar în luna mai, una dintre atracții este Poiana Narciselor, un adevărat monument al naturii.

Credincioșii spun că la Șinca Veche se petrec fenomene inexplicabile. Nimeni nu a reușit să-i atribuie o vârstă reală bisericii rupestre, dar unii specialiști susțin că este de origine dacică sau chiar proto-creștină.