Țara Făgărașului, locul ideal pentru minivacanța de Paște

Locurile mai puțin populate și populare sunt încă preferate, în această perioadă de restricții. Cei care vor să scape de aglomerație pot evita zonele în care se face, în mod tradițional, turism de masă, pentru o vacanță în zonele de deal și de munte, în Țara Făgărașului. Numărul locurilor de cazare a crescut aici, în ultimii ani, iar amatorii de excursii în aer liber și de turism de aventură se pot bucura de programe foarte atractive și de servicii de bună calitate

Anul 2021 pare a fi marcat în continuare de restricții legate de pandemie, iar cele mai reușite excursii și vacanțe ar putea fi în România. Tocmai de aceea, noi destinații turistice înfloresc în această perioadă, pentru că foarte mulți români caută mai ales locuri izolate, unde să se simtă în siguranță. Țara Făgărașului este în primul rând o destinație a experiențelor noi. Transfăgărășanul este cunoscut de aproape toată lumea, dar în această zonă sunt și monumente istorice excepționale, precum Cetatea Făgărașului sau Mănăstirea Brâncoveanu, de la Sâmbăta de Sus. Natura și cultura își dau mâna în această nouă destinație de vacanță, unde turismul rural se dezvoltă tot mai mult, redescoperindu-și potențialul. „În toată lumea, mai ales în contextul pandemiei, tendința turiștilor este de a se orienta către natură, către mișcare, către turismul activ. Țara Făgărașului oferă toate aceste atuuri. În plus, regiunea este ofertantă în privința obiceiurilor și tradițiilor păstrate peste sute de ani și a  produselor tradiționale. Este o destinație ideală pentru minivacanța de Paște”, explică Traian Bădulescu, consultant în turism.

Portretul invizibil al regelui Mihai I

Mai puțin cunoscută pentru cei care obișnuiesc să viziteze lăcașe de cult este Mănăstirea Brâncoveanu, de la Sâmbăta de Sus, o mănăstire de călugări construită pe locul unde s-a ridicat, inițial, o biserică de lemn cu dublu hram: Adormirea Maicii Domnului și Izvorul Tămăduirii, la 1657, din inițiativa vornicului Preda Brâncoveanu. Mai târziu, între anii 1696 și 1707, s-a ridicat aici o biserică de piatră, prin grija domnitorului Constantin Brâncoveanu. Picturile murale interioare datează din anul 1766, fiind realizate de „zugravii” (termen arhaic pentru pictorii populari) Ionașcu și Pană. În anul 1785, mănăstirea a fost dărâmată cu tunul, de generalul habsburg Preis, într-o perioadă foarte tensionată și sângeroasă a Ardealului, când creștinii ortodocși erau prigoniți. Restaurarea bisericii a fost începută în anul 1926, de Mitropolitul Nicolae Bălan, noua ctitorie fiind sfințită în anul 1946, în timpul regelui Mihai I, al cărui portret este pictat în interiorul bisericii, el fiind al doilea ctitor al mănăstirii. În primii ani ai regimului comunist, portretul regelui a fost acoperit cu un strat de var, dar a fost curățat, după 1990, fiind din nou vizibil astăzi.

Cele mai vizitate obiective

Celebră este Mănăstirea Șinca Veche, săpată în piatră. De fapt, nu se poate preciza clar cum s-au format stâncile de la Șinca Veche și nici cât este săpat de călugării care s-au adăpostit aici în mai multe perioade ale istoriei, dar tocmai misterul în care este învăluită o face atractivă nu doar pentru pelerini, ci și pentru turiștii curioși. Principalul punct de atracție al destinației este Cetatea Făgărașului, care a primit 65.000 de turiști în 2020, în pofida pandemiei. În 2019, primise 160.000 de vizitatori. Momentul de intrare în centrul atenției pentru Cetatea Făgărașului a fost poziționarea, în 2014, pe locul 2 al celor mai frumoase castele din lume, realizat de către publicația americană „Huffington Post”. Până atunci, cetatea era vizitată de mai puțin de 20.000 de turiști anual. În ultimul an început lucrări de restaurare și a fost extinsă aria vizitabilă a cetății. Restaurarea se va finaliza cel mai târziu la începutul anului viitor.

În ultimii ani au fost inaugurate mai multe pensiuni și structuri de cazare. Un exemplu de succes îl constituie Hanul Brâncovenesc, intrat în circuit în acest an, având ca specific... experiența aristocratică a Brâncovenilor.

Statul nu-și promovează destinațiile interne

De la desființarea Ministerului Turismului, statul nu a mai făcut eforturi pentru a promova turismul intern. Pentru crearea și promovarea brandului Țara Făgărașului, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Țara Făgărașului și-a propus să creeze o destinație Tara Făgărașului de sine stătătoare. „Pe o distanță foarte mică, în Țara Făgărașului găsim toate formele de relief din România de la munții cei mai înalți ai României - Făgăraș, cu vârfurile cele mai înalte, de la un râu important care traversează țara Făgărașului, Olt, și care drenează Țara Făgărașului până la limita Podișului Hârtibaciului, cu experiențe diferite și culturi diferite. Aici găsim biserici fortificate săsești, dar și sate autentice românești. Fiecare comunitate are lucruri de arătat, obiective, monumente istorice și toate adunate pot oferi nu o vacanță în Țara Făgărașului, ci o experiență în Țara Făgărașului”, explică reprezentanții Asociației. În Munții Făgăraș, drumețiile și biking-ul sunt atracțiile momentului, iar în zona de deal se face turism rural și sunt foarte multe posibilități de a petrece timpul liber în natură, în pădurile seculare de stejar și fag. Ca o curiozitate, aici se află și cele mai mari familii de castor din Europa.