Cititul ne relaxează și ne salvează de panică

În perioada de carantină s-au înregistrat creșteri la vânzările de carte prin comenzi online. Mulți dintre cei care lucrează de acasă au ales să-și umple timpul de după program cu lectură de calitate, pentru care nu aveau timp înainte. Astfel, pe lângă beneficiile pe care noul fenomen le aduce librăriilor online și pieței de carte, sunt și foarte multe efecte pozitive asupra psihicului și chiar pentru evitarea unor afecțiuni neurologice grave, precum Parkinson sau Alzheimer, care se instalează în timp, acolo unde activitatea cerebrală este lentă. Sportul minții nu este doar șahul, ci și lectura și învățarea limbilor străine, considerate de specialiștii în Neurologie „jogging pentru creier”.

Cititul nu ne face doar mai deștepți, dar ne și relaxează, înlătură starea de panică, ne ajută să „ne punem gândurile în ordine” și ne ferește de afecțiunile neuronale care apar după vârsta de 45 de ani, precum Parkinson sau Alzheimer. Timpul pe care mulți îl petreceau până acum în trafic, între locul de muncă și casă, sau îl dedicau cumpărăturilor în magazine și ieșirilor cu prietenii s-a transformat în posibilitatea de relaxare prin lectură. Foarte multe comenzi de cărți s-au dat magazinelor și librăriilor online, iar pentru încurajare, multe au venit, în această perioadă, cu reduceri de prețuri sau bonusuri la fiecare comandă. Cele mai multe librării online au oferit cărți cadou, pe lângă cele cumpărate, pentru a stimula în continuare nevoia de lectură și după ce se va încheia perioada de carantină. Iar stilul de viață care include cititul este recomandat inclusiv de psihologi și de neurologi, pentru că ne ajută chiar să rămânem tineri.

Antrenament pentru creier

 Dacă în aceste zile se face comunicarea mai mult la telefon și prin internet, cititul a devenit o activitate mai legată de viața cotdiană și de intimitatea fiecăruia dintre noi, tocmai pentru că stăm foarte mult în casă. Specialiștii în psihologie, psihiatrie și neurologie au ajuns la concluzia că îmbătrânirea organismului ţine de modul în care îmbătrâneşte creierul, iar cititul ajută la menținerea creierului tânăr. Neurologii ne recomandă să citim şi să dezbatem subiectele, pentru o viaţă cerebrală mai lungă şi armonioasă. Aceleaşi exerciţii pot încetini sau chiar stopa evoluţia bolii Alzheimer şi ajută la recuperarea neurologică în urma accidentelor. O viaţă emoţional-cognitivă echilibrată, cu odihnă suficientă şi folosirea cuvântului, în defavoarea imaginii, previne îmbătrânirea prematură a creierului. În privinţa posibilităţilor de încetinire a procesului de îmbătrânire, specialiştii arată că ne putem antrena permanent pentru a preveni afecţiunile cerebrale. „Există metode de a antrena creierul, pentru a încetini evoluţia bolii Alzheimer, dar şi pentru a preveni îmbătrânirea cerebrală prematură. Este adevărat că o persoană de 90 de ani este mai fragilă decât un tânăr, dar statisticile arată că sunt mulţi nonagenari care nu suferă de afecţiuni ale creierului”, explica neurologul german prof. dr. Volker Homberg, la o conferință din anul 2015, organizată la Cluj, la cea de-a cincea ediţie a Cursului European de Neuroreabilitare RoNeuro Brain Days (Zilele Creierului). Specialiştii numesc acest exerciţiu continuu „jogging pentru creier”.

Cuvintele ajută, nu imaginile

Cel mai bun exerciţiu cerebral este centrat pe folosirea cuvântului, fie că vorbim despre citit, scris sau comunicarea cu ceilalţi, în special dezbaterile pe anumite teme. „Este complet nerecomandat să utilizezi mult mai mult imaginile decât cuvântul. Acestea solicită alte tipuri de circuite şi folosirea lor cu precădere sărăceşte componenta cognitiv-imaginativă. Există un cumul de factori care influențează declanșarea afecțiunilor, iar stilul de viaţă este cel mai impotant. Hipertensiunea arterială, fibrilaţia atrială, dislipidemia, diabetul zaharat, sedentarismul, obezitatea, fumatul, consumul exagerat de băuturi alcoolice sau substanţe stimulante ale sistemului nervos central sunt factori declanșatori și favorizanți. Suprasolicitarea intelectuală, stresul, disfuncţiile hormonale, traumatismele cranio-cerebrale sunt tot atâtea motive care pot genera îmbătrânirea cerebrală precoce”, explică explică prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedinte al Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplesticităţii (SSNN). În urma cercetărilor s-a demonstrat că antrenamentul cerebral continuu a dat rezultate pozitive notabile în tratamentul unor afecţiuni grave, survenite în urma unor accidente cu leziuni cerebrale, pentru care este nevoie de neuroreabilitare. Dar aceleași exerciții contribuie semnificativ la diminuarea riscurilor de declanșare a acelorași boli neuronale.

Pe lângă citit și comunicare – chiar și la telefon sau online – se recomandă mișcarea, mai ales dansul, care se poate practica și acasă.