Liniste dumnezeiasca. Aceasta a fost prima senzatie care m-a cuprins la Manastirea Humor din judetul Suceava. Locasul de cult face parte din patrimoniul bucovinean, reflectand prin vechimea lui gloria trecuta si melancolia destinului istoric de pe aceste meleaguri. Cadrul natural deosebit este un argument foarte bun pentru a strabate cei cinci-sase kilometri ce leaga manastirea de orasul Gura Humorului. Valea strabatuta de apele limpezi ale Raului Humor, dealurile impadurite, casele pitoresti tin companie atat de placuta, incat turistul nici nu va simti ca a mers atata cale pe jos.

Ca si celelalte manastiri din nordul Moldovei, si Humor are o istorie a ei, plina de farmec. Pe locul pe care este construita au existat pe rand doua asezaminte manastiresti. Din cea mai veche, construita in vremea lui Alexandru cel Bun, au mai ramas doar cateva ziduri, aflate acum in centrul satului Manastirea Humorului. Ruinata in imprejurari care au ramas necunoscute, manastirea a fost refacuta in 1530 pe un nou amplasament. Initiativa i-a apartinut Voievodului Petru Rares, iar constructia propriu-zisa ii este datorata celui mai credincios sfetnic al sau, logofatul Toader Bubuig, si sotiei acestuia, Anastasia. In 1641, Vasile Lupu a ridicat turnul de aparare si a intarit zidurile inconjuratoare.

ARHITECTURA. Manastirea Humor este cu atat mai interesanta cu cat, din punct de vedere arhitectural, apare pentru prima data in Moldova pridvorul deschis, urmat de pronaos, apoi de camera mormintelor si de o incapere noua la etaj, numita tainita, suprapusa camerei mormintelor.

Frescele din interior si exterior alatura Manastirea Humor locasurilor de la Voronet, Arbore, Sucevita, Moldovita si Probota. In interior, pe langa scenele stabilite de canoanele picturii bisericesti, se adauga portretele ctitorilor imbracati in vesmintele epocii si tabloul in care Petru Rares poarta in maini manastirea in miniatura, urmat de Elena, sotia sa, si de copii. Insa frescele exterioare sunt cele care dau manastirii frumusetea pentru care este atat de apreciata si pentru care a fost trecuta pe lista intocmita de UNESCO a monumentelor artistice de interes international. Dintre toate manastirile, fresca exterioara de la Manastirea Humor este cea mai veche.

La inceput, manastirea a fost slujita de calugari. Cea mai grea perioada pentru acestia a fost anul 1653, cand cazacii lui Timur Hmelnitki au jefuit si incendiat locasul. A urmat apoi anul 1774, cand Bucovina a fost ocupata de austrieci. Astfel, in 1785, manastirea devine scoala pentru copiii localnicilor, iar din 1850 a servit drept depozit pentru materialele autoritatilor.

PREZENT. Din luna iulie 1991, Manastirea Humor a devenit manastire de maici. Astazi slujesc aici 20. Acestea isi impart timpul intre biserica si atelierele care functioneaza in interiorul manastirii - pictura, croitorie pentru vesmintele preotesti. Maicile merg la slujba de trei ori pe zi, iar o data pe saptamana se privegheaza acoperamantul Maicii Domnului, de la 11 noaptea pana spre dimineata.

Linistea atrage la Humor si turisti care vor sa se cazeze in chilii. Vara aceasta nu este posibil, pentru ca incaperile sunt in renovare. Regula este ca maicile sa fie anuntate din timp, pentru ca spatiul nu le permite sa primeasca multi oaspeti.

Pe langa participarea la slujba, turistii vor putea sa guste si din minunatele preparate pregatite de maici. Acestea gatesc cu randul, respectand canoanele alimentatiei monahale. Ca la toate manastirile din Bucovina, nici la Humor nu se mananca preparate din carne. Maica Ana spune ca "la masa de obste nu se serveste carne, insa in rest, daca cineva vrea, poate sa manance". Chiar daca bucatele sunt simple, ele au fost preparate cu dragoste si de aceea turistii prefera sa stea cazati la Manastirea Humor macar pentru cateva zile. Si poate la sfarsit vor spune la fel ca un renumit arhitect al secolului trecut, J. Strzykowski: "Ceva asemanator nu ne ofera o a doua tara din lume".

"Prin vointa si cu ajutorul blagocestivului Domn Petru Voievod, fiul batranului Stefan Voievod, s-a inceput si s-a facut acest hram «Adormirea Maicii Domnului» cu cheltuiala si osteneala robului lui Dumnezeu Jupan Toader, mare logofat, si ale sotiei lui Anastasia, in anul 7038, luna august 15" Pisanie sapata in piatra pe peretele sudic al manastirii

PICTURA BIZANTINA Patrunzand in interiorul bisericii Manastirii Humorului, privitorul este intampinat in pronaos de scena din Sinaxarul (calendarul) bisericesc, de icoanele Adormirii Maicii Domnului si Sfintei Fecioare rugatoare, de sfinti, ingeri si profeti. In camera mormintelor, bolta este acoperita cu scene din viata Sfintei Fecioare Maria. In naos sunt pictate chipuri de sfinti, ciclul Patimilor si Invierea, iar pe bolta, Hristos - Pantocrator. Tot in naos sunt tablourile ctitorilor acestui lacas de cult. In altar, pe bolta absidei, sunt reprezentate, traditional, Maica Domnului cu Pruncul, chipuri de sfinti ierarhi, "Cina cea de taina".