„Sfârşitul e sub ochii mei. Boala e fără vindecare”

De obicei, scriem despre copii care au o şansă. Suferă de boli grave, dar pentru care există remediu, cu preţul unor sume mari de bani. De această dată, mama care ne-a scris nu are nici o speranţă. Ştie că zilele fiului său sunt numărate şi singurul lucru pe care şi-l doreşte este să aibă destui bani încât să-i facă drumul spre sfârşit mai uşor.

„La analize, înainte de naştere, nu mi s-a spus că fiul meu are pro­bleme. Vlăduţ a fost operat într-un spital din Iaşi, la numai opt zile după naştere, după ce medicii au pus diagnosticul de «meningocel». Nu ni s-a spus că vor fi urmări. Până la şapte luni a fost normal, când, deodată, a început să îi crească capul. Am fost la tomograf la Bucureşti, unde ni s-a spus că nu se mai poate face nimic pentru copil. Suferea de hidrocefalie. La operaţie ar fi trebuit să i se pună o valvă cu drenaj.

Lichidul nu-l putea elimina altfel. Însă nouă ni s-a spus că nu are nici o şansă de supravieţuire”, povesteşte Mihaela Ursache. Şi totuşi, copilul are acum 7 ani şi 6 luni, însă circumferinţa capului său a ajuns la un metru şi 19 centimetri. „Are o comă care durează şi câte două, trei zile. Îşi pierde conştiinţa. E ca o legumă. Dacă îl întorc e bine, dacă nu, aşa stă. Îi dau fenobarbital, să-l liniştească. Face şi crize epileptice. Lichidul îi apasă creierul. Nu se poate mişca, are muşchii atrofiaţi.”

Părinţii lui Vlăduţ au scris la o fundaţie, care i-a ajutat cu bani şi s-a interesat şi la medici. „Dar nu se mai poate face nimic pentru el. Sfârşitul e sub ochii mei. Boala e fără vindecare”, spune mama. Una dintre nevoile cele mai stringente ale lui Vlăduţ sunt pamperşii şi, din când în când, mai primesc de la oamenii impresionaţi de cazul acestui copil câte un pachet de pamperşi. „Nu merge, nu-şi poate ţine capul, eu îl hrănesc cu biberonul. Îi pun capul pe pernă cu grijă. Trebuie să umblăm cu el ca cu oul, să nu îi rupem coloana”, descrie Mihaela coşmarul zilnic prin care trece alături de fiul ei. Îi cumpără când poate ceea ce-i place lui cel mai mult să mănânce – cremvurşti şi pere. Toată mânca­rea lui trebuie pasată. „Vorbeşte, mă înţeleg cu el, dar nu mereu. Are perioade când nici nu vede, din cauza lichidului care îi apasă pe creier”, spune mama. O vreme, ei i-a fost ruşine să vorbească despre suferinţa ei, pentru că nu ştia cum vor interpreta oamenii: „Uşa mea a fost deschisă tot timpul, ca cine nu crede prin ce trec eu să vină să vadă. Ne-au mai ajutat oamenii din când în când”.

Familia Ursache mai are doi copii – un băieţel de 12 ani şi o fetiţă de 3 ani şi jumătate. Mama, care are meseria de mecanic auto, s-a văzut nevoită să renunţe la serviciu pentru a sta cu Vlăduţ. Primeşte, ca însoţitor pentru persoană cu handicap, 510 lei pe lună. La această sumă se adaugă alocaţiile copiilor şi salariul de 600 de lei al soţului. Banii familiei sunt prea puţini ca să le ajungă pentru hrana şi hainele copiilor şi pentru pamperşi şi calmantele pe care trebuie să le ia Vlăduţ. Cine doreşte să ajute familia Ursache poate depune bani în contul deschis la filiala Dărmăneşti a BCR: RO77RNCB0535113339580001, pe numele Ursache Mihaela, şi în contul deschis la filiala Comăneşti a Raiffeisen Bank:

– RO21RZBR0000060009434041, pe numele Ursache Petru. Familia poate fi găsită la acest număr de telefon: 0752.77.17.82 şi la adresa: Str. Triajului nr.7, oraş Dărmăneşti, judeţul Bacău.