x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Trup, minte, suflet Ce moștenim de la familia noastră

Ce moștenim de la familia noastră

de Maria Coman    |    29 Dec 2020   •   18:38
Ce moștenim de la familia noastră

Legăturile de familie sunt cele mai puternice legături dintre oameni și merg mult mai departe și mai adânc decât pare la prima vedere. Pe lângă moștenirea conștientă și educația pe care o primește un copil în familie, el moștenește și traumele înaintașilor săi, și evenimentele semnificative trăite de generațiile trecute. Consecințele acestor traume moștenite, secrete, cum le spun unii dintre cercetători, au fost subestimate multă vreme, pentru că nu au simptome specifice.

Anii ’70 sunt cei care au adus o deschidere și o sistematizare a cercetărilor în domeniul psihoterapiei familiei și începutul studierii științifice a transmiterii de la o generație la cealaltă. Există două feluri de transmitere familială, cea conștientă, intergenerațională, reprezentată de transmiteri vorbite și gândite de la o generație la alta, care include obiceiuri, abilități, meserii, și cea transgenerațională, respectiv transmiteri nevorbite, secrete, uneori teme interzise. În ultimele decenii, psihologii s-au concentrat pe ceea ce moștenim de la înaintașii noștri și au început să afle și ce putem să rezolvăm, atunci când ne clarificăm relațiile cu trecutul. „Abordarea transgenerațională deschide cutii, cutiuțe, cufere, secrete, loialități și repetiții blocante care împovărează în prezent viața clientului. Istoria lui transgenerațională se poate citi în prezentul său, în modul său de a se relaționa, în opțiunile, comportamentele și confruntările cu evenimentele scenariului de viață, în modul său de a fi. Ne referim la inconștientul familial și la importanța dinamicii lui în istoria de viață din prezentul oricărei persoane”, explică Iolanda Mitrofan în Psihogenealogie - Diagnoza, intervenția și vindecarea istoriei familiale.

Sechelele foametei, resimțite și după trei generații

La începutul anilor 2000, Brent Bezo, profesor și doctorand în psihologie la o universitate americană, trăia în Ucraina și a început să remarce un anumit tip de ostilitate socială și neîncredere la nivelul populației. În discuțiile pe care le-a avut în Ucraina, Bezo a auzit vorbindu-se despre Holomodor, foametea din Ucraina din perioada 1932-1933, considerată una dintre cele mai mari catastrofe din istoria modernă a țării. Numărul morților este esti mat la 10 milioane. Brent Bezo a realizat un studiu-pilot pe trei generații din cincisprezece familii ucrainene: cea care a trăit în timpul Holomodorului, copiii și nepoții acestora, iar potrivit concluziilor sale, participanții la studiu au împărtășit o constelație de sentimente și emoții transmise din generație în generație, printre care supraalimentarea, stil de parenting foarte autoritar, nevoi emoționale foarte ridicate, puțină încredere în comunitate, ceea ce literatura de specialitate include în denumirea de a trăi în modul de supraviețuire. Observațiile sale sunt similare cu cele găsite în cazul cercetărilor referitoare la efectele transgeneraționale ale Holocaustului, crimelor khmerilor roșii în Cambodgia, genocidul din Rwanda. Efectele transgeneraționale nu sunt doar de ordin psihologic, ci au și implicații asupra mediului familial, social, cultural, neurobiologic și chiar genetic, potrivit unor cercetători. Studii legate de transmiterea transgenerațională au fost făcute și pe animale. Cercetătorii de la Universitatea Emory din Atlanta au determinat șoareci masculi să se sperie de mirosul florilor de cireș, asociind mirosul respectiv cu un mic șoc electric. Moștenitorii acestor șoareci, chiar dacă nu simțiseră niciodată anterior mirosul florilor de cireș, s-au speriat și ei la contactul cu acesta. În același timp, moștenitorii șoarecilor care nu au fost condiționați să se teamă de acest miros nu au avut nicio reacție. Chiar dacă în epoca noastră familiile nu mai sunt atât de apropiate ca în trecut, plecăm mai departe cu toată moștenirea rudelor noastre. Ne formăm propriile familii bazat pe experiența trecută a înaintașilor noștri. Și ne creștem copiii în funcție de moștenirea noastră. Adulții care au avut un tip de atașament securizant cu propriii lor părinți vor crește, mai probabil, copii cu un tip de atașament similar, la fel însă este valabil și reversul medaliei. Problemele legate de învățare pot fi și ele moștenite. Copilul care intuiește că i se ascunde ceva își poate pierde încrederea în părinții săi și apoi în educatorii și profesorii săi sau își pierd încrederea în propriile abilități.

Cazul Ayan și Leila

Probabil o temă largă de studiu în viitor va fi cea a refugiaților care au venit în ultimii ani în Europa. Atentatele care au avut loc, extrem de sângeroase, de exemplu cel de la Charlie Hebdo, pot avea în spate traume transgeneraționale. Cazul celor două fete somaleze, Ayan și Leila, născute în Somalia, dar crescute și educate în Norvegia, de asemenea, poate fi legat de transgeneraționalitate. Mama lor, Sara, s-a temut o lungă perioadă că fetele vor deveni prea occidentale în Oslo. Ayan, în mod special, era prea încrezătoare în sine și puternică, și indignată de faptul că femeile erau oprimate și abuzate, așa că mama a fost inițial fericită atunci când cele două fete au devenit mai credincioase, au început să studieze Coranul și să țină posturile religioase. Au fost educate în școlile locale, au crescut printre norvegieni, și totuși au ales să plece să devină soțiile unor membri ISIS, una dintre cele mai temute organizații teroriste din lume

×