Secretele sinistre ale depășirii Ungariei la PIB pe cap de locuitor. Drumul spre dezastru, pavoazat cu „veștile bune” ale lui Cîțu&Vîlceanu 

În  urmă cu câteva zile, premierul demis Florin Cîțu se lăuda, într-o postare pe Facebook, că România ar fi depășit Ungaria, în premieră, în ceea ce privește Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor. Mai mult, Cîțu ne mai dădea o „vestea bună”, anunțându-ne că în doi ani, dacă vom menține trendul actual,  vom depăși și Polonia la acest capitol. Entuziasmul nereținut al lui Cîțu este demolat însă de o analiză publicată ieri de analistul financiar Iancu Guda, care arată că vom depăși Polonia la PIB/locuitor, dacă păstrăm trendul inflației, emigrării și deceselor cauzate de Covid, adică fără nicio legătură cu performanțele economiei cu care îi place premierului demis să se laude.

Isonul veștilor despre cât de bine merge România era ținut de ministrul demis al Finanțelor, Dan Vîlceanu,  care, contaminat cu virusul exaltării de la șeful său, lansa în țară o altă veste extraordinară: „(...) măsurile economice luate de Guvernul Florin Cîţu dau rezultate”. Analiza publicată ieri de Iancu Guda pe site-ul project-e.ro combate însă cu cifre declarațiile celor doi oficiali. „Lipsa bunului simt și ipocrizia fără margini le permite unora să se urce pe aceste cadavre (morții de covid-n.red) și să proclame victoria economică. În același timp, alții fac selfie cu piramidele. Între timp, ZERO reforme!, a scris Iancu Guda.

Adevărurile nespuse de ministrul demis de la Finanțe

Dan Vîlceanu ne spunea zilele trecute că „deficitul bugetar a scăzut la 44,29 miliarde lei (3,77% din PIB) față de 67,27 miliarde lei (6,37% din PIB), înregistrat în aceeași perioadă a anului 2020. Între timp am crescut investițiile, fiind unul dintre pilonii politicii guvernamentale. Măsurile luate de Guvernul Florin Cîţu dau rezultate”. Adevărurile nespuse de ministrul Finanțelor sunt prezentate însă în analizat citată, și ele creează un tablou economic în culori sumbre. Astfel, scrie analistul financiar Iancu Guda:

• cheltuielile de capital (investițiile publice ale statului) au scăzut de la 18,1 miliarde lei (septembrie 2020) la 16,9 miliarde lei (septembrie 2021).

• cheltuielile publice au crescut de la 294 miliarde (septembrie 2020) la 314 miliarde de lei (septembrie 2021). Deci, +20 miliarde de lei, deși măsurile de sprijin pentru economie au scăzut de la 32,6 miliarde de lei (impact bugetar 2020) la doar 10,7 miliarde de lei (2021). Deci, nu sunt reforme pentru eficientizarea cheltuielilor publice. Salariile publice sunt tot la cca. 82 miliarde de lei. Iar pensiile au crescut de la 104 la 112 miliarde de lei (pensiile speciale „alea tăiate” sunt încă în vigoare).

• Veniturile publice fiscale (colectate de stat) au crescut de la 107 miliarde de lei (septembrie 2020) la 135 miliarde de lei (septembrie 2021). Deci, o creștere cu cca. 28 miliarde de lei. Dar din această sumă, 18 miliarde lei reprezintă taxe amânate la plată în 2020 și decalate pentru 2021. Diferența de cca. 10 miliarde de lei vine din creșterea economică. Deci, NU sunt măsuri/reforme pentru o colectare mai bună a veniturilor publice (reducerea economiei subterane).

• Economia crește deoarece unii au decretat în luna mai că „am învins pandemia” la o rată de vaccinare de doar 28%. Au relaxat totul, implicit economia a crescut. Iar acum suntem numiți „idioții Europei”. Avem cele mai multe cazuri și decese de Covid-19 raportat la 1.000 de locuitori.

„Mai pe scurt, cifrele privind evoluția deficitului sunt corecte. Dar sunt generate de amânarea unor taxe din 2020 și măsurile de relaxare sanitară din vară, care ne îngroapă (la propriu) acum”, potrivit analizei citate.

Momentan, spun doar atât: PIB/locuitor crește în România în termeni nominali din cauza inflației și scăderii populației.

Iancu Guda, analist financiar

Peste 3 mil. de români muncesc afară

Conform Eurostat, circa 3,1 milioane de români lucrează în străinătate. Este un record în UE, de două ori mai mulți comparativ cu Polonia (deși are populație dublă) și de zece ori față de Ungaria (deși populația este la jumătate față de România).

Numărul de persoane cu reședința în afara țării la finalul anului 2020 (mii persoane)

România 3.130

Polonia 1.558

Italia 1.448

Portugalia 964

Bulgaria 792

Germania 759

Ungaria 373

Cehia 119

Sursa: analiza citată

Trendul dezastrului 

Despre comparația cu Polonia și Ungaria, analistul economic promite să revină cu o nouă analiză, dar susține că premierul demis Cîțu are dreptate într-un singur aspect: „o să depășim Polonia la PIB/locuitor în 2 ani dacă continuăm trendul”. Adică trendul inflației, emigrării și deceselor cauzate de Covid.