Care este planul României pentru valul 5 al pandemiei

Ministrul Sănătății a spus că România a avut, în valul 4, cea mai mare mortalitate în Uniunea Europeană: 3% din pacienții infectați în România au murit și, totodată, „au fost afectate în bună măsură și persoanele cu alte patologii care au avut acces limitat la serviciile medicale”.

„Ne dorim ca acest lucru să nu se mai întâmple și facem tot ce este posibil”, a declarat, ieri, ministrul Alexandru Rafila, precizând că autoritățile încearcă să evite un lockdown, închiderea școlilor și numărul mare de decese. Pentru asta însă, trebuie găsită o soluție pentru revitalizarea campaniei de vaccinare, spune ministrul Sănătății, care speră ca certificatul verde să fie, totuși, adoptat. 

Ministerul Sănătății a anunțat că înființează Grupul de Management al Informațiilor Operative în Sănătate (GMIOS), care va coordona alocarea resurselor de asistență medicală pentru pacienții COVID, dar și pentru cei non-COVID, dar care va ține și evidența în timp real a capacității ATI în spitalele din România. La nivel județean, se vor înființa structuri de coordonare a asistenței medicale spitalicești. De asemenea, a anunțat creșterea rapidă a capacității de testare, inclusiv prin testarea gratuită la medicii de familie, organizarea și operaționalizarea la nivel local a centrelor de evaluare ambulatorie a pacienților cu forme ușoare și medii, crearea centrelor de evaluare pentru pacienții cu forme medii care au factori de risc și realizarea Ghidului de recomandări pentru monitorizare, evaluare, tratament și asistență medicală ambulatorie (inclusiv prescrierea de medicamente antivirale). Managerii de spital sunt obligați să remedieze deficiențele circuitelor electrice și a instalațiilor de oxigen.

Care este cel mai sumbru scenariu al INSP

Specialiștii Centrului Național pentru Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile (CNSCBT) din cadrul INSP au elaborat trei posibile scenarii - optimist, mediu și pesimist - pentru evoluția valului 5 al pandemiei de COVID-19 în țara noastră.

Conform celui mai pesimist scenariu, România va avea 25.000 de pacienți spitalizați cu COVID în 27 de zile de la debutul valului 5 și 1.500 de bolnavi la ATI, în mai puțin de 3 săptămâni. Cel mai optimist scenariu nu înseamnă însă cifre mai mici, ci o perioadă puțin mai lungă în care acestea vor fi atinse. Astfel, conform estimărilor optimiste, la 25.000 de spitalizări cu COVID s-ar putea ajunge în 41 de zile de la debutul valului 5, iar în 33 de zile vor fi ocupate 1.500 de paturi ATI. 

„Dacă se va petrece scenariul cel mai optimist, în care rata de spitalizare – deși numărul de cazuri crește exponențial – este mai scăzută, atunci vom atinge în ziua 37, respectiv 41, numărul de 25.000 de internări. Dacă se va petrece ceea ce este mai rău, ne va lua 27 de zile până vom umple 25.000 de paturi de spital”, a explicat dr. Adriana Pistol impactul pe care îl va avea creșterea numărului de cazuri asupra ratei de spitalizare, în funcție de scenariu. „În ceea ce privește paturile de ATI, mergând pe aceleași scenarii, pe scenariul cel mai optimist în 33 de zile se vor ocupa 1.500  de paturi ATI, pe scenariul mediu - în 26 de zile, iar pe scenariul cel mai rău, în 20 de zile”, a mai precizat dr. Pistol.

Capacitatea de răspuns a sistemului sanitar în valul 5 al pandemiei va fi suprasolicitată cel puțin la nivelul din octombrie 2021, a avertizat directorul CNSCBT, precizând că „pentru o bună pregătire, este bine să ne uităm la scenariul cel mai rău, astfel încât să putem să îi facem față”.

Avem doar 2.800 de paturi ATI funcționale

Cel mai „negru” scenariu prezentat de autorități pare optimist și raportat, mai degrabă, la capacitatea sistemului medical din România, nu la numărul de pacienți care vor avea nevoie de Terapie Intensivă. 

Reamintim că în valul 4 al pandemiei, conform raportărilor oficiale, cel mai mare numărul de pacienți internați la ATI a fost de 1.902 (la data de 4 noiembrie 2021), însă numărul real de bolnavi COVID în stare foarte gravă, care ar fi trebuit să fie internați pe secțiile de Terapie Intensivă a fost mult mai mare. În lipsa paturilor, aceștia au rămas în Unitățile de Primiri Urgențe, colmatând aceste secții, sau chiar pe holurile spitalelor. 

Conform „Planului de măsuri pentru gestionarea pandemiei COVID-19”, publicat, ieri, de Ministerul Sănătății, „în prezent, sunt complet funcționale la nivel național 2.805 paturi ATI (pentru pacienți COVID-19 și cu alte patologii)”.

De aceea, printre măsurile anunțate de Ministerul Sănătății se regăsesc și „Creșterea în bugetul pentru anul 2022 a resurselor pentru secțiile ATI (cu 65% mai mult față de 2021)” și „suplimentarea numărului de spitale care beneficiază de finanțare suplimentară prin programul «Acțiuni Prioritare ATI», în scopul creșterii capacității de răspuns a sistemului medical (de la 116 la 128 de unități ATI pentru adulți).

Este posibil ca numărul maxim de infectări înregistrat în valul 4 - Delta (care a fost atins în 52 de zile de la debut), în cazul tulpinii Omicron, să fie atins cu trei săptămâni mai repede, adică în doar 31 zile, potrivit estimărilor INSP. Însă acesta nu va însemna și vârful valului 5. Specialiștii estimează că, cel mai probabil, acest vârf al infectărilor va fi atins în luna februarie.

„Ceea ce rămâne de subliniat este că dacă ne-am făcut prima schemă (de vaccinare anti-COVID – n.r.), să facem și doza booster, pentru că este important în această conjunctură a tulpinii și nu pentru a călători sau a intra la mall. Iar cei care sunt nevaccinați, vaccinați-vă pentru conjunctura Omicron, nu pentru a intra la mall”, a spus Adriana Pistol, director CNSCBT.

„Vom rezolva în aceste zile durata izolării și a carantinei. Va fi și în România doar de 10 zile, la fel cum este în marea majoritate a țărilor din Uniunea Europeană”, a declarat Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.

Recomandări pentru populație

Ministerul Sănătății a creionat și câteva recomandările pentru populație, printre care și recomandarea de a se vaccina:

✓ Vaccinarea previne formele severe și decesele, respectiv reduce transmiterea virusului către alte persoane.

✓ Este vitală respectarea măsurilor de distanțare, igienă personală, portul corect al măștii.

✓ Testați-vă înaintea contactului apropiat cu persoane vulnerabile nevaccinate!

✓ Testați-vă la primele simptome și declarați imediat rezultatul pozitiv al testării!

✓ Discutați imediat cu medicului de familie pentru testare și îndrumare!

✓ Nu vă tratați cu antibiotice împotriva îmbolnăvirii cu COVID-19!

✓ Nu vă tratați cu antivirale, care pot fi toxice, dacă nu vă sunt recomandate de medic!

✓ Dotați-vă cu termometru și pulsoximetru pentru a vă monitoriza starea de sănătate, dacă sunteți pozitiv COVID-19!

Recomandări pentru instituțiile publice și private

✓ Efectuați triajul zilnic al angajaților!

✓ Monitorizați permanent starea de sănătate a angajaților. E mai ieftin să previi decât să ai colegi bolnavi!

✓ Organizați programul de lucru decalat, pentru a evita aglomerarea spațiilor comune.

✓ Încurajați munca la domiciliu (telemuncă).

✓ Puneți la dispoziția angajaților măști, dezinfectante și asigurați curățenia și aerisirea periodică a spațiilor de lucru.

✓ Încurajați vaccinarea angajaților.

✓ Revizuiți Planul de continuare a activității (Business Continuity Plan) pentru limitarea efectelor absenteismului masiv.