Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectul de lege înregistrat la Senat prevede modificarea şi completarea mai multor articole din Legea 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, precum şi modificarea OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România, astfel încât să poată fi retras dreptul de şedere în țara noastră al străinului împotriva căruia s-a emis un ordin de protecţie ca urmare a săvârșirii unor agresiuni împotriva cetățenilor români din familia lor.
Măsura, instituită din oficiu
Durata retragerii dreptului de ședere este temporară și corespunde cu durata ordinului de protecție, care poate fi de maximum șase luni, însă cetățenii străini nu sunt scutiți în această perioadă de întreținerea copiilor.
„Pe lângă oricare dintre măsurile dispuse potrivit alin. (1), instanţa, din oficiu, la cererea victimei sau a procurorului, poate retrage dreptul de şedere în România al străinului împotriva căruia s-a emis ordinul de protecţie. Dreptul de şedere este retras pe întreaga durată a ordinului de protecţie. Retragerea dreptului de şedere nu scuteşte străinul de obligaţia sa de a da întreţinere copilului”, este alineatul care va completa articolul 38 din Legea 217/2003.
Totodată, instanța poate permite victimei, însoţită de poliţiști şi/sau jandarmi, să intre în locuința agresorului pentru a-și recupera bunurile personale, însă cu posibilitatea ca agresorul sau un reprezentant legal al acestuia să fie prezent.
Măsura retragerii dreptului de ședere devine executorie odată cu emiterea ordinului, deci nu poate fi suspendată prin formularea căii de atac. Organul de executare este Poliţia Română, respectiv Inspectoratul General pentru Imigrări.
La mâna instanței
Potrivit modificărilor aduse OUG 194/2002, cetățeanul străin care are un ordin de protecție emis împotriva lui va trebui să părăsească teritoriul României în termen de trei zile, altfel va fi returnat țării din care provine. Proiectul stipulează, totodată, ca persoana străină care încalcă ordinul de protecție emis împotriva ei să fie pedepsită cu închisoarea pe o perioadă cuprinsă între șase luni și cinci ani.
Conform documentului propus spre dezbatere, instituirea măsurii retragerii dreptului de ședere nu este obligatorie, ci este lăsată la aprecierea instanţei, în funcţie de natura şi gravitatea faptelor, împrejurările cauzei şi persoana agresorului.
Tară veche, accentuată de pandemie
Violenţa domestică este meteahnă veche, care marchează vieţile a sute de mii de oameni, în special femei şi copii, din toată ţara. Însă în timpul pandemiei de coronavirus, mai ales în perioada de izolare, s-a constatat o creştere a violenţei în familie, fiind înregistrate cu 2,3% mai multe sesizări din partea femeilor agresate de partenerii de viaţă, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES).
Conform unor date transmise de IGPR, în 2020, Poliţia a înregistrat 26.809 loviri şi alte violenţe în familie, majoritatea fiind comise la domiciliu, iar 91% dintre agresori sunt bărbaţi și 80% dintre victime sunt femei şi fete, se arată în expunerea de motive. De asemenea, în prima jumătate a anului 2021, numărul total al victimelor a fost de peste 23.000, dintre care 74% sunt de sex feminin.
O altă sursă citată de inițiatorii proiectului legislativ arată că în primele şapte luni ale anului 2020, poliţiştii au emis 4.856 de ordine de protecţie provizorii, vizând 5.040 de persoane, autori ai unor fapte violente, majoritatea bărbaţi. Totodată, numărul victimelor a fost 5.431, dintre care 450 au fost bărbaţi, iar 4.606 - femei.
Violență verbală, socială sau spirituală
„Violenţa în familie nu cuprinde doar violenţa fizică, ci şi pe cea verbală, psihologică, economică, socială sau chiar spirituală. Actele de manipulare, de inducere a unei stări de anomie, depresie, anxietate, precum şi comportamentul sadic al unor agresori de a-şi determina victima să sufere continuu reprezintă forme tot mai des întâlnite ale violenţei în familie”, arată inițiatorii în expunerea de motive, precizând că o parte dintre aceste noi tipuri de violenţă în familie, recunoscute de legislația românească, sunt săvârşite de cetăţeni străini care au reşedinţa temporar pe teritoriul României.
Tipurile de violenţă pe care unii dintre aceştia le manifestă împotriva româncelor, cel mai frecvent, „sunt de multe ori influenţate şi de cultura statului din care provin”.
„Prezenta propunere va salva persoanele vulnerabile de o nouă agresiune a străinului şi va descuraja comportamentul violent al cetăţenilor străini în relaţiile de familie sau concubinaj create cu cetăţeni români. De asemenea, propunerea va arăta determinarea statului român de a nu tolera acte de violenţă domestică ale unor cetăţeni străini săvârşite împotriva cetăţenilor români”, consideră cei trei inițiatori ai proiectului de lege (Sebastian Burduja și Diana Morar - deputați PNL; Murariu Oana - deputat USR-PLUS).
40% din ordinele de protecție sunt încălcate, potrivit statisticilor Poliției Române.
Româncă executată în stil mafiot, în prag de Crăciun
Cazul femeii de 43 de ani împușcată mortal în plină stradă, săptămâna trecută, de fostul soţ, cetăţean italian, arată că retragerea dreptului de ședere a agresorilor străini pentru maximum șase luni va reduce semnificativ fenomenul reprezentat de violența domestică.
Loredana a fost terorizată ani de fostul soț italian și, chiar dacă a avut un ordin de protecție, prin care judecătorii i-au interzis bărbatului să se apropie de ea la o distanţă mai mică de 50 de metri, femeia a fost ucisă la puțin timp după ce a expirat documentul. Potrivit polițiștilor, bărbatul, care era cu 30 de ani mai mare decât fosta lui soție, ar fi împușcat-o pe femeie din gelozie.
