Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Desfășurate în condiții fără precedent, Jocurile Olimpice de Vară, au avut loc cu un an întârziere, în 2021, sub logoul Tokyo 2020, mai mult din motive logistice, deoarece modificarea întregii signalistici la Tokyo 2021 ar fi implicat costuri considerabile și inutile.
Echipa olimpică a României a fost favorizată de amânarea cu un an a desfășurării evenimentului, deoarece o parte din sportivi au mai primit o șansă de a se lupta pentru calificarea la evenimentul suprem al sportului mondial.
În cele din urmă, delegația țării noastre a numărat 101 membri, reprezentând 17 discipline. Una dintre cele mai dezamăgitoare absențe a fost cea a echipei naționale de handbal feminin, care a ratat calificarea, dar și cea a Simonei Halep, care nu a ajuns nici acum la jocuri, de data aceasta din cauza unei accidentări.
În schimb, fotbalul românesc a revenit în competiția olimpică la Tokyo 2020, la 57 de ani de la ultima participare, care a fost tot în capitala niponă, la Tokyo 1964.
O prezență insolită în echipă a fost cea a celui mai titrat gimnast român, Marian Drăgulescu, cel pentru care participarea, la 41 de ani, la această ediție a Jocurilor a reprezentat mai mult un cântec de lebădă. Același lucru s-a dovedit a fi și pentru Larisa Iordache, cea a cărei accidentare a fost mai gravă decât se credea, ceea ce a făcut ca ea să nu mai evolueze în finala de la bârnă, în care se calificase. Iordache și-a anunțat apoi, la finele anului, retragerea din activitatea sportivă.
La capitolul retrageri după Tokyo 2020 trebuie menționată și scrimera Ana Maria Popescu, cea care a participat pentru a cincea oară la jocurile Olimpice și care a fost la un pas de a obține în capitala niponă prima medalie de aur individuală.
Cea mai numeroasă delegație a fost cea a Federației Române de Canotaj, care a numărat nu mai puțin decât 36 de sportivi, dovedindu-se în cele din urmă a fi și cea mai de succes echipă, care a adus cele mai multe medalii la aceste jocuri.
Team România a plecat la Tokyo 2020 cu așteptări mari din partea președintelui Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR), Mihai Covaliu, care înainte de competiție estima un număr de până la 8-10 medalii pentru România.
În cele din urmă, cea care a estimat corect șansele sportivilor români a fost Comisia Tehnică Olimpică, care se aștepta la 4-6 medalii.
Au fost până la urmă „doar” 4, un rezultat considerat, pe bună dreptate, nemulțumitor de către Mihai Covaliu după eveniment.
Au fost „doar” 4, dintre care „doar” o medalie de aur, obținută de canotoarele Simona Radiș și Ancuța Bodnar, în proba de dublu vâsle.
Alte două medalii de argint au venit dinspre aceași delegație a canotorilor, prin Ciprian Tudosă și Marius Cozmiuc, la proba de dublu rame, și Cosmin Pascari, Ștefan Berariu, Mugurel Semciuc și Mihăiță Țigănescu, în proba de patru rame.
Cea de a patra medalie, una „doar” de argint, a fost câștigată de scrimera Ana Maria Popescu, în proba de spadă.
Expresia „doar argint” a dus ulterior la un diferend între multipla medaliată olimpică și Ministrul Tineretului și Sportului, Eduard Novak, marcat de o primire cu „năbădăi” la întoarcerea în țară, când Popescu a refuzat să dea mâna cu Novak, la aeroport, unde sportiva a avut și un discurs vehement la adresa oficialului român și la adresa celor care conduc sportul românesc, cărora le-a reproșat condițiile dificile în care se pregătesc sportivii români. Disputa s-a atenuat ulterior, cei doi complimentându-se reciproc și ajungând la un „armistițiu”, în „beneficiul sportului românesc”.
La distanță de o „unghie” de medalia de bronz a fost, așa cum chiar el o spunea, și tânărul înotător David Popovici, noua stea a natației românești, care a obținut locul 4 în proba de 200 metri liber și care promite să devină un abonat la medalii, în competițiile internaționale, după ce în acest sezon a corectat la nivel de juniori mai multe recorduri mondiale.
Foarte aproape de medalii au fost și echipajele de tenis de masă. Atât cel dublu mixt, alcătuit din Ovidiu George Ionescu și Bernadette Cynthia Szocs, cât și cel feminin, format din Daniela Dodean Monteiro, Elizabeta Samara și Bernadette Cynthia Szocs aveau nevoie de încă un meci câștigat pentru a-și asigura minim o medalie de bronz.
Chiar dacă nu au adus medalii de la Tokyo, o parte din sportivii români au realizat performanțe personale remarcabile, raportat la rezultatele lor anterioare, chiar și prin simpla lor prezență la eveniment.
În cadrul unei analize realizate de COSR după eveniment, Mihai Covaliu declara: „Federaţiile şi-au propus obiective îndrăzneţe. Dar faţă de ceea ce şi-au propus şi ceea ce s-a realizat a fost o diferenţă cam mare. Trebuie să fie un moment al adevărului şi federaţiile sportive naţionale să înceapă această transformare, această reformă din interior spre exterior”. El a subliniat că dintre sporturile reprezentate la Jocuri, doar canotajul, natația și scrima și-au atins cu adevărat obiectivele:
„Comitetul Olimpic și Sportiv Român a oferit sportivilor din loturile olimpice, federațiilor, cu ajutorul partenerilor noștri, tot ceea ce au avut nevoie în acest ciclu olimpic. Am girat asumările federațiilor și e momentul ca acestea să implementeze măsurile care pot trezi sportul românesc! Federațiile care și-au îndeplinit obictivul sunt canotaj, scrimă și natație. În următorul ciclu olimpic principala nevoie este de a avea antrenori competenți la conducerea loturilor olimpice, de infrastructura adecvată sportului de performanță, de echipe de specialiști în cadrul loturilor olimpice cu import de know-how. De asemenea, e imperios necesar controlul și monitorizarea pregătirii în cadrul loturilor olimpice. Investiția în viitor, în sportivii din centrele olimpice de juniori și tineret, poate salva sportul românesc. E important ca sportul să devină prioritate națională!”
În clasamentul general pe națiuni, România a încheiat participarea la Tokyo 2020 pe locul 46, cu unul mai sus decât la ediția de la Rio de Janeiro, din 2016, fiind depășită de țări precum Kosovo, Uganda, Georgia sau Bulgaria.
În acest moment, viitorul olimpismului în România pare a fi sumbru. Noua strategie națională de relansare a sportului românesc, propusă de ministrul Eduard Novak arată bine pe hârtie și pare a fi fundamentată temeinic, însă experiența ultimelor cicluri olimpice nu dă motive de optimism. Paris 2024 e la doi ani și jumătate distanță, timp în care nu se mai pot aduce schimbări structurale majore și ne vom baza probabil tot pe contingentul, ușor împrospătat, de la Tokyo 2020.
Până atunci însă, Team România se pregătește de Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing 2022, competiție pentru care încă mai sunt puse în joc locuri în evenimente de calificare. E drept, România nu a excelat în sporturile de iarnă, motiv pentru care nu este deloc realist să așteptăm nici măcar o medalie la ediția chineză a competiției.
(sursa: Mediafax)
