Confruntarea titanilor: China și India, în prag de război

Cei doi giganți nucleari, China și India, țările cu populațiile cele mai numeroase ale planetei, nu s-au înțeles în privința controversatei zone de frontieră din Himalaya și sunt pe picior de război. Părțile au dat vina una pe cealaltă pentru eșecul negocierilor și nu mai par dispuse la niciun compromis. În plus, Beijingul arată cu degetul și spre vinovatul de serviciu, guvernul american, care, în opinia liderilor chinezi, este sursa tuturor relelor din regiune. Deocamdată, mii de soldați din cele două tabere se află față în față, la doar câteva sute de metri distanță, așteptând ordinul de luptă. 

Activitatea militară neobișnuit de intensă a Chinei din ultimele săptămâni în Strâmtoarea Taiwan a acaparat atenția comunității internaționale, însă, la mii de kilometri distanță, o altă dispută teritorială mocnită la granițele chineze riscă să dea mai întâi în clocot. Cu mai puțin de un an și jumătate în urmă, 20 de soldați indieni și patru militari chinezi au murit pe Linia Propriu-Zisă de Control (LAC), volatila frontieră himalayană disputată de cele două puteri nucleare, în primul incident militar soldat cu decese după 1975. Episodul violent avusese loc în Valea Galwan, din regiunea himalayană de frontieră Ladakh, într-o luptă fără arme de foc, purtată doar prin confruntări fizice şi atacuri cu pietre și bâte, în contextul în care ambele părți susțin că, de peste patru decenii, în zonă nu au mai fost folosite gloanțe și muniție de război. Imediat după acest incident sângeros, mai exact în iunie 2020, India a acuzat China că a trimis mii de trupe în Valea Galway, devenită un teritoriu de controverse neîntrerupte după războiul din 1962, atunci când armata indiană a suferit o înfrângere umilitoare în fața contingentelor chineze. Beijingul controlează regiunea Aksai Chin, la est de Ladakh, iar New Delhi consideră că aceasta îi aparține. De altfel, India susține că peste 38.000 de kilometri pătrați din teritoriul său sunt ocupați în prezent de chinezi. De cealaltă parte, China solicită regiunea Arunchal Pradesh de la partea indiană și condamnă sprijinul acordat de India Tibetului, rămas regiune autonomă în China. La rândul ei, China are relaţii apropiate cu Pakistanul, cel mai mare rival al Indiei, cu care autoritățile de la New Delhi îşi dispută Kashmirul. Decenii de negocieri bilaterale nu au dus la reglementarea disputelor de frontieră. Cum linia de demarcație este formată din râuri, lacuri și întinderi de zăpadă, LAC este „mutată” frecvent de către ambele părți, iar incursiunile militare au devenit aproape o rutină. 

Tratative eșuate. Acuzații reciproce

Imediat după episodul violent din iunie 2020, atunci când tensiunile bilaterale atinseseră un punct maxim, autoritățile din Beijing și New Delhi au realizat că situație scapă de sub control și au organizat o serie de întrevederi față în față, în încercarea de a soluționa chestiunea graniței. Cu câteva zile în urmă, cea de-a 13-a rundă de negocieri s-a încheiat însă printr-un impas major, ceea ce înseamnă că India și China vor continua să trimită trupe în Ladakh, întărindu-și pozițiile fortificate de la graniță și crescând, implicit, riscurile unei confruntări militare majore. 

Dacă până cu câteva săptămâni înainte tratativele păreau să ducă la o detensionare a situației, un comunicat al Ministerului indian al Apărării a rupt brusc iluzia calmului relativ în zona de conflict din regiunea himalayană, care nu se mai afla de ceva vreme în atenția comunității internaționale. La începutul săptămânii, autoritățile din New Delhi au acuzat China că nu mai cooperează. „Partea indiană a subliniat că situația de-a lungul LAC a fost provocată de încercările repetate ale părții chineze de a modifica statu-quo existent, prin încălcarea înțelegerilor bilaterale”, susține comunicatul Ministerului Apărării. „Partea indiană a făcut sugestii constructive pentru rezolvarea domeniilor rămase în suspans, dar partea chineză nu a fost dispusă să accepte și, de asemenea, nu a înaintat propuneri”, mai arată comunicatul. Mai mult, chiar înaintea încheierii ultimei runde de tratative, șeful armatei indiene, generalul Manoj Mukund Naravane, a acuzat China că își întărește prezența militară în zona de frontieră disputată și, în același timp, construiește noi infrastructuri de luptă. „Asta înseamnă că vor să rămână acolo. În acest caz, rămânem și noi!”, a tunat el. 

Beijingul are însă o cu totul altă viziune asupra eșecului negocierilor, pus pe seama „cererilor nerezonabile” ale Indiei. „Partea chineză a depus eforturi mari și a demonstrat pe deplin sinceritatea angajamentului său față de detensionarea situației de la graniță. Partea indiană insistă însă asupra unor cereri nerezonabile și nerealiste, care au făcut aceste negocieri mai dificile”, a declarat colonelul Long Shaohua, purtător de cuvânt al teatrului vestic de comandă al Armatei de Eliberare a Chinei (PLA). 

Concomitent, prin intermediul publicației „The Global Times”, portavocea Partidului Comunist din China, autoritățile de la Beijing și-au arătat mușchii. „New Delhi trebuie să înțeleagă cu claritate un lucru: nu va obține granițele după cum dorește. Dacă începe un război, va pierde cu siguranță. Manevrele politice și presiunile vor fi ignorate de China!”, scrie oficiosul partidului. 

Americanii, considerați sursa răului

Bineînțeles, mass-media chineze știu și de ce s-au agitat din nou apele la frontiera cu India. După cum a procedat și în cazul acutizării tensiunilor din Strâmtoare Taiwan, presa de la Beijing a găsit același vinovat de serviciu: Statele Unite. Atenția deosebită acordată guvernului de la New Delhi de către administrația Biden în ultima vreme, cât și intensificarea cooperării militare dintre India și SUA, după incidentul din iunie 2020, par să fie principalele capete de acuzare aduse conducerii de la Washington. De altfel, Beijingul a fost extrem de iritat de faptul că premierul indian, Narendra Modi, s-a alăturat omologilor săi din Australia și Japonia, la o întâlnire cu președintele Joe Biden, organizată luna trecută la Washington, în cadrul forumului strategic „QUAD”, care pune bazele unei alianțe militare și economice regionale între cele patru state contra Chinei. În același timp, regimul comunist a fost extrem de nemulțumit de noul pact militar indiano-american, prin care SUA și India schimbă date prin satelit, în vederea monitorizării mișcărilor de trupe ale armatei chineze. 

„New Delhi trebuie să înțeleagă cu claritate un lucru: nu va obține granițele după cum dorește. Dacă începe un război, va pierde cu siguranță!”

„The Global Times”