Războiul cibernetic dintre Iran și Israel face milioane de victime civile

De ani, Israel și Iran sunt angrenate într-un război sub acoperire, pe uscat, pe mare, în spațiul aerian și în mediul virtual, cu ajutorul computerelor. Atacurile prin care se derulează această confruntare secretă s-au axat însă asupra unor obiective militare și guvernamentale. Acum, războiul cibernetic dintre cele două tabere s-a extins agresiv, vizând în principal ținte civile, la o scară fără precedent. Milioane de iranieni și israelieni s-au trezit în mijlocul unui foc încrucișat, declanșat de armatele de hackeri ale Teheranului și Ierusalimului.

În ultimele săptămâni, un atac cibernetic asupra sistemului național de distribuție a combustibilului din Iran a paralizat cele 4.300 de benzinării din țară, care au avut nevoie de 12 zile pentru a-și restabili complet activitatea. Sub acoperirea anonimatului, două oficialități ale Departamentului american al Apărării, citate de presa de peste Ocean, au atribuit atacul Israelului.

Câteva zile mai târziu, criza combustibilului iranian, provocată de pirații informatici, a fost urmată de atacuri cibernetice asupra unei importante facilități medicale din Israel, precum și a unui popular site de întâlniri al membrilor comunității israeliene LGBT. Oficialități de la Ierusalim au acuzat Iranul pentru atacuri.

Escaladarea acestui tip de conflicte are loc într-un moment în care autoritățile de la Washington avertizează în privința încercărilor iranienilor de a sparge rețelele informatice ale spitalelor și ale altor obiective din infrastructura critică de pe teritoriul SUA. De altfel, pe măsură ce șansele resuscitării diplomatice a Tratatului nuclear internațional cu Iranul devin de la o zi la alta tot mai mici, atacurile cibernetice se vor înmulți, foarte probabil, considerabil. 

Actele de piraterie informatică în domenii civile s-au intensificat deja în ultimele luni. Rețeaua națională iraniană de căi ferate a fost atacată în luna iulie, în timp ce Teheranul a fost acuzat, anul trecut, de tentativă de sabotare a sistemului israelian de alimentare cu apă. 

După toate aparențele, ultimele atacuri cibernetice au fost făcute pentru a afecta un număr cât mai mare de civili. Rețelele informatice care nu fac parte din sistemul național de apărare sau din cel guvernamental sunt extrem de expuse acțiunilor organizate de hackeri, deoarece sunt mai puțin securizate. Deși nimeni nu a murit în atacurile cibernetice, acestea au provocat haos, furie și revoltă, pe scară largă.

Paralizați, fără combustibil

Atacul cibernetic asupra sistemului național de distribuție a combustibilului din Iran a avut loc pe 26 octombrie, în apropierea comemorării a doi ani de la protestele antiguvernamentale în masă, provocate de creșterea bruscă a prețului la benzină. La vremea respectivă, regimul de la Teheran a reprimat cu brutalitate mișcările de stradă, intervenția în forță soldându-se, conform organizației „Amnesty International”, cu moartea a 300 de persoane.

Foarte probabil, recentul atac asupra sistemului de distribuție a combustibilului a fost provocat pentru a genera un nou val de revoltă populară contra conducerii iraniene. Benzinăriile și-au oprit dintr-odată activitatea, iar un mesaj în format digital îi îndruma pe clienți să se plângă pentru această situație liderului suprem iranian, ayatolahul Ali Khamenei, afișând numărul de telefon de la biroul acestuia. Hackerii au preluat controlul asupra panourilor publicitare cu afișaj digital din marile orașe ale țării, precum Teheran și Isfahan, transmițând următorul mesaj: „Khamenei, unde e benzina mea?”.

Imediat, zvonurile privind o presupusă criză regizată de guvern pentru a justifica creșterea ulterioară a prețurilor la combustibil s-au răspândit pe întreg teritoriul țării. Companiile de taxiuri și-au dublat sau chiar triplat tarifele, deoarece șoferii au fost nevoiți să procure combustibil nesubvenționat, la prețuri mari.

Deși revolte antiguvernamentale de stradă nu au mai avut loc, regimul s-a chinuit să limiteze pagubele și să tempereze nemulțumirea generală. Ministrul Petrolului, Javad Owji, a prezentat scuze publice la televiziunea de stat, într-un gest fără precedent, și a promis 10 litri suplimentari de combustibil subvenționat pentru toți proprietarii de mașini.

Pentru a repune pompele în funcțiune, Ministerul Petrolului a trimis tehnicieni la fiecare benzinărie din țară. Totuși, odată ce pompele au fost resetate, majoritatea stațiilor puteau vinde, în continuare, doar combustibil nesubvenționat, care este de două ori mai scump. A fost nevoie de aproape două săptămâni pentru a restabili rețeaua de subvenții, care alocă fiecărui vehicul 60 de litri pe lună, la jumătate de preț.

Sub acoperirea anonimatului, surse din Ministerul iranian al Petrolului, citate de „The New York Times”, au dezvăluit că regimul de la Teheran a fost extrem de îngrijorat nu doar de nemulțumirea provocată de această criză în rândul populației civile. Oficialitățile s-au temut că hackerii au preluat, de asemenea, controlul asupra rezervoarelor de stocare a combustibilului și, mai mult, că au avut acces la datele privind vânzările de petrol ale țării, un secret de stat ce ar putea expune modul în care Iranul evită sancțiunile internaționale.

Identitate expusă

La patru zile după ce pompele iraniene de combustibil au încetat să funcționeze, hackerii au pus mâna pe baza de date a site-ului israelian de întâlniri „Atraf” pentru membrii comunității LGBT și pe dosarele medicale ale Institutului Medical „Machon Mor”, o rețea de clinici private din Israel.

„Poate că există un război în plină derulare între Israel și Iran, dar, din perspectiva civililor de rând, noi suntem prinși la mijloc, ținuți ostatici și nu putem face nimic”, remarca recent Beni Kvodi, redactor la un post de radio israelian, citat de „The New York Times”.

Kvodi este homosexual declarat de ani, însă atacul cibernetic asupra „Atraf” amenință să expună mii de israelieni care nu și-au dezvăluit public orientarea sexuală. Site-ul a colectat informații jenante despre obiceiurile sexuale ale utilizatorilor, precum și fotografii explicite.

„Atraf” conține nu numai nume și adrese, a spus Kvodi, ci și „preferințele noastre sexuale, cine este seropozitiv, cine folosește sau nu metode profilactice”. Mai mult, „site-ul face posibilă încărcarea de fotografii nud și de înregistrări video relevante cu noi, precum și trimiterea lor către alți abonați”, a adăugat el. Mulți dintre abonații „Atraf” s-au plâns în scurt timp că și conturile lor de Instagram, Facebook sau gmail au fost piratate.

Fișierele provenite din ambele acte de piraterie informatică, cel de pe site-ul „Atraf” și cel de la Institutul Medical „Machon Mor” - inclusiv informațiile personale a aproximativ 1,5 milioane de israelieni, adică a aproximativ 16% din populația țării - au fost postate pe un canal al aplicației de mesagerie „Telegram”.

Guvernul israelian a cerut „Telegram” să blocheze canalul, însă hackerii, un grup mai puțin cunoscut, numit „Black Shadow”, au repostat imediat materialul pe un nou canal și au continuat să facă acest lucru de fiecare dată când a fost blocat.

Grupul a postat, de asemenea, fișiere furate de la compania de asigurări israeliană Shirbit, care a fost piratată în decembrie, anul trecut, și care lucra cu angajați ai Ministerului israelian al Apărării.

Trei oficiali israelieni de rang înalt au declarat că „Black Shadow” face parte din structurile executivului iranian sau este vorba despre hackeri independenți care lucrează pentru Teheran.

O fază periculoasă a conflictului

Experții în securitate cibernetică susțin că atacurile informatice asupra unor ținte civile pot marca  o nouă fază a conflictului iraniano-israelian. Hackerii au realizat că pot ataca și companii private mai mici, cu un nivel scăzut de securitate al rețelelor informatice, dar care dețin volume imense de informații, inclusiv date financiare sau personale intime despre milioane de cetățeni.

„Ne aflăm într-o fază periculoasă. Vor avea loc noi atacuri cibernetice de amploare asupra infrastructurii noastre și suntem cu un pas mai aproape de o confruntare militară!”

Maysam Behravesh, fost analist-șef al Ministerului iranian al Informațiilor