Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O avocată din Baroul Alba a reușit, la Înalta Curte de Casație și Justiție, să schimbe această practică a respingerii cererilor de anulare a respectivelor HG-uri, astfel încât efectele hotărârilor judecătorești, chiar și nedefinitive, să se producă în termenul celor 30 de zile în care operează actul administrativ remis de Guvern.
Concret, avocata Denisa Alexandra Costan, membră a Baroului Alba Iulia, a atacat, în 22 iulie 2021, la Curtea de Apel Alba Iulia, Hotărârea de Guvern de prelungire a stării de alertă nr. 730/2021, solicitând totodată emiterea unei ordonanțe președințiale. Potrivit articolului 996 Cod de procedură civilă, instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executări. Ordonanța președințială este provizorie și executorie, iar dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului. Mai mult, ordonanța președințială va putea fi dată chiar și când este în curs de judecare asupra fondului.
Curtea de Apel Alba Iulia a respins, în 28 iulie 2021, cererea de ordonanță președințială formulată de avocata Denisa Alexandra Costan, însă aceasta din urmă a formulat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Parlamentul fuge de modificarea legii
După o jumătate de an, mai exact în 13 ianuarie 2022, instanța supremă a luat în discuție acest dosar și a decis să admită recursul. Astfel, judecătorii au casat sentința atacată și au trimis cauza spre rejudecare. Conform avocatei Denisa Alexandra Costan, „ca urmare a faptului că Parlamentul nu a pus în acord Legea nr. 55/2020 cu decizia CCR nr. 392/2021, pentru respectarea dreptului de acces la instanță, putem să cerem soluționarea acțiunilor în anularea hotărârilor de guvern, conform procedurii ordonanței președințiale prevăzute de Codul de procedură civilă, care ne permite soluționarea acțiunilor în termen de maximum 30 zile. Acestea sunt efectele soluției pronunțate de ÎCCJ în dosarul nr. 374/57/2021, prin care s-a admis recursul formulat împotriva sentinței Curții de Apel Alba Iulia, care a respins ca inadmisibilă o acțiune în anulare a HG nr. 730/2021”. Aceasta mai arată că pentru anularea HG nr. 730/2021 s-a invocat că nu exista o cale procedurală eficientă care să permită soluționarea cauzei în mod definitiv, în termenul de aplicabilitate de 30 zile a hotărârii de guvern privind prelungirea stării de alertă.
„Din acest motiv, invocând-se articolul 6 al CEDO, pentru respectarea dreptului de acces eficient și eficace la justiție, avându-se în vedere dispozițiile art. 5 Cod procedură civilă, s-a solicitat soluționarea cererii prin aplicarea termenelor procedurale scurte prevăzute la ordonanța președințială, cu înlăturarea prevederilor care nu permiteau soluționarea pe fond a acțiunii în anulare”, mai arată avocata.
Apărarea celor de la MAI în fața magistraților era că respectiva HG nu mai era aplicabilă la momentul judecării
Reamintim faptul că există nenumărate hotărâri nedefinitive ale Curților de Apel prin care anumite Hotărâri de Guvern de prelungire a stării care restrâng exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale au fost anulate în tot sau în parte. Însă pentru că hotărârile nu au fost judecate și de ÎCCJ, pentru a rămâne definitive, la expirarea celor 30 de zile de aplicabilitate a deciziilor Guvernului, desființate de justiție, Executivul emitea alt act administrativ cu caracter normativ ce conținea exact prevederile desființate anterior.
În urma hotărârii din 13 ianuarie, chiar dacă acțiunile în anulare a hotărârii de guvern se judecă după expirarea termenului de aplicabilitate a acestora, s-a stabilit că justițiabilul are interes în susținerea acțiunii în anularea până la soluționarea definitivă a cauzei. „În urma tranșării definitive a acestor aspecte, scăpăm de «fuga judecătorilor» de primă instanță de a analiza fondul acțiunilor în anulare formulate împotriva HG-urilor. (…) În multe dosare, în prima instanță, cronologia evenimentelor era următoarea: cetățeanul depunea acțiunea în anulare a HG-ului, în perioada de aplicabilitate a ei, prima instanță stabilea primul termen de judecată la sfintele calende, când termenul de aplicabilitate al HG-ului era deja expirat, MAI făcea cerere de intervenție (dacă nu era pârât) sau, ca pârât, invoca excepția lipsei de interes, motivând că HG-ul nu mai e aplicabil la data soluționării acțiunii, că și-a încetat toate efectele și cetățeanul nu mai are interes să susțină cererea de anulare a HG-ului, iar prima instanță, ca să scape de dosar, admite excepția lipsei de interes și respingea acțiunea”, subliniază avocata Denisa Alexandra Costan.
