2021, anul în care liderii Orban și Barna au pierdut alegerile

Lupta pentru putere din PNL a fost soldată, în final, cu ruperea coaliției și ieșirea USR PLUS de la guvernare. În războiul pentru șefia PNL cei doi candidați au apelat la toate armele. Avantajat în cursa pentru șefia partidului a fost Florin Cîțu, care l-a avut în spate pe „generalul” Klaus Iohannis. Ludovic Orban s-a reorientat către baza partidului, după ce unuii lideri de filiale „au întors armele”.

Primul care și-a anunțat intenția de a fi liderul formațiunii a fost președintele în funcție.

În 17 mai, premierul Florin Cîţu susţinea că îşi doreşte o funcţie de conducere în PNL, dar evita să spună dacă va candida la preşedinţia formaţiunii, susţinând că experienţa sa poate ajuta PNL. Cîţu afirma că are o relaţie "foarte bună" cu Ludovic Orban, fără a preciza dacă îl va susţine sau nu la Congres. "(...) o să avem Congres şi discutăm, vedem care sunt candidaţii şi atunci puteţi vedea şi susţinerea mea", arăta Cîţu.

Pe 30 mai, Cîțu și-a anunțat și el candidfatura, însoțit de liderii mai multor filiale: „O să vă spun ce vreau și de ce candidez. PNL are nevoie de un suflu nou, în același timp să ducă mai departe principiile liberale. Promisiuni auziți zilnic. Eu v-am obișnuit cu mai puține vorbe, mai multe fapte. Mă voi asigura că PNL va fi cel puțin 8 ani la guvernare. Vă spun că voi câștiga, nu există altă variantă și vă invit și pe voi, colegi liberali, să faceți parte din echipa câștigătoare”.

Ludovic Orban, saluta atunci decizia lui Cîţu: „Va fi o competiţie fair play, un festival al democraţiei”.

Perioada de campanie internă a fost marcată de o serie de atacuri între cei doi contracandidați.

În 4 septembrie, Orban acuza „cea mai urâtă campanie” cu care s-a confruntat în 31 de ani de politică şi a acuzat de mai multe ori faptul că susţinători ai săi sunt ameninţaţi că sunt daţi afară din posturile publice.

„Nu poţi să faci campanie cu

, dacă nu mă votaţi, nu primiţi nimic, nici funcţii, ba chiar vă dăm afară oamenii”, spunea Orban.

Florin Cîțu afirma, la TVR, că actualul lider liberal alege „un mod foarte urât de a ieși din politică” și poate își va asuma propriile declarații cu privire la demisia din funcția de președinte al Camerei Deputaților, dacă va pierde cursa electorală internă.

Imediat a venit și răspunsul lui Orban: „A spus că mi-am ales un mod urât de a ieşi din politică. Dar ce, m-a băgat el în politică, să spună când o să ies? El decide cine intră şi cine iese din politică? Nu îi e ruşine un pic?”.

Un alt motiv de dispute între cei doi a fost postarea lui Cîțu în care apăreau pe Instagram secvențe din „Superman Returns”, însă cu fața sa în locul actorului, dar și declarația în care a recunoscut că nu știe cât costă o pâine.

„Ai aruncat țara în criză, ești amenințat de moțiune de cenzură, să te postezi în Superman chiar mi se pare o problema mare”, a spus Orban.

„Am simțul umorului, le pun și asta mi se pare bizar: că nu mai este simțul umorului în România. Le pun și râd de mine. Filmulețul cu Superman era așa de bine făcut, era distractiv și foarte bine făcut. Sunt diferit poate de ceilalți (premieri - n.r.) pentru că sunt foarte sincer. Este un cont personal de Instagram, mi s-a părut distractiv și am pus acolo. Mă așteptam ca PSD, AUR sau USR să mă atace. Reacția lui Ludovic Orban mi s-a părut bizară, dar înțeleg că este acum în tabăra USR și PSD și trebuie să fie alături de ei”, a reacționat prim-ministrul.

Întrebat dacă se consideră Superman, Cîțu a spus că nu, iar postările sale sunt un mod de a comunica altfel: „lipsa simțului umorului mi se pare o problemă totuși. Să nu ai simțul umorului și să fii încleștat într-o luptă este trist”.

De asemenea, Orban l-a acuzat pe Florin Cîțu că a generat criza guvernamentală și că a decis, fără să informeze președintele formațiunii sau forurile de conducere, de intenția de a demite un ministru USR PLUS, ceea ce a dus la ieșirea USR PLUS de la guvernare și la depunerea unei moțiuni de cenzură pentru care Guvernul a sesizat CCR.

Orban a acuzat „șmecherii” pentru desemnarea delegaților la congres. De asemenea, el spunea anterior că în decizia alegerii președintelui PNL trebuie să conteze doar voința membrilor de partid, nu cea a unei „entități din exteriorul” formațiunii, spune Ludovic Orban: „Luarea deciziei nu trebuie să fie apanajul a 20-30-50 de oameni”.

„Fiecare dintre dvs. aveți în mâini soarta partidului. Unii aleg o strategie în care aduc președinți de filiale în susținerea candidaturii lor. Strategia mea este cu totul și cu totul diferită. Eu știu că fiecare membru al PNL are discernământ, are o responsabilitate pentru viitorul Partidului Național Liberal și va participa la luarea deciziei în mod activ, pentru că luarea deciziei nu trebuie să fie apanajul a 20-30-50 de oameni. În decizia pe care o luăm trebuie să conteze doar membrii PNL și nicio altă entitate din exteriorul PNL, pentru că e destinul pe care-l vom avea împreună”, a spus Ludovic Orban la conferința de alegeri din filiala Constanța.

Organizat în plină pandemie, congresul PNL, la care au participat 5000 de persoane, a decis că Florin Cîțu este președintele partidului pentru următoarea perioadă. El a obținut 2878 de voturi, iar Ludovic Orban, 1898 de voturi.

„Vă promit că voi fi preşedintele liberalilor, indiferent pentru cine aţi votat astăzi. De astăzi suntem un partid unit şi vom folosi toate resursele împotriva adversarului nostru politic, PSD”, promitea Florin Cîțu imediat după aflarea votului.

Din adversar politic, însă, PSD a devenit pentru PNL partener de guvernare. Mai mult, a impus ca noul premier să nu fie Florin Cîțu.

Ludovic Orban a demisionat de șa șefia Camerei Deputaților și, alături de alți parlamentari liberali, a înființat partidul Forța Dreptei.

Creditat cu șanse mai mari să preia șefia noului USR, Barna a pierdut bătălia în fața lui Cioloș.

Dan Barna, cotat cu șanse mai mari la începutul competiției interne, a pierdut șefia noului USR, format din fuziunea USR și PLUS. În competiția pentru președinția noii formațiuni au intrat Dan Barna (lider USR) șiu Dacian Cioloș (Președinte PLUS. În luna mai a acestui an, cele două partide au fuzionat după ce în ultimii ani cele două partide conduse de Dan Barna şi Dacian Cioloş au participat ca o alianţă la alegerile europarlamentare, prezidenţiale, locale şi parlamentare.

Europarlamentarul Dacian Cioloş a fost ales în funcţia de preşedinte al USR, în urma celui de-al doilea tur al alegerilor interne. El a obţinut 19.603 voturi, iar contracandidatul său, Dan Barna, 18.908.

„Trebuie să ne propunem câştigarea alegerilor prezidenţiale şi a celorlalte alegeri - locale, parlamentare - ca să putem asigura fără alte compromisuri modernizarea pe care am promis-o, încă de când am înfiinţat acest proiect”, a spus după câștigarea alegerilor Cioloș.

La primul tur şi-au exprimat opţiunea online, prin intermediul unei platforme securizate, 32.815 dintre cei 44.114 membri cu drept de vot (reprezentând 74,4% din total). Dacian Cioloş a obţinut 15.111 voturi (46%), Dan Barna 14.404 voturi (43,9%), iar Irineu Darău 3.300 de voturi (10,1%).

(sursa: Mediafax)