Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dacian Cioloș prezintă, astăzi, Parlamentului lista membrilor Guvernului și programul de guvernare, sperând, din motive care scapă, să obțină votul de învestitură. Asta, în ciuda faptului că, în afara celor 80 de senatori și deputați ai USR, nimeni altcineva nu a declarat că va vota această învestitură. În situația în care Dacian Cioloș chiar nu va renunța la mandatul de premier desemnat și va merge până la capăt cu această poveste, ar putea dărâma două recorduri cu privire la voturile „anti” pe care le-a exprimat Parlamentul. În urmă cu 12 ani, Lucian Croitoru, desemnat de Traian Băsescu, tot fără nicio acoperire parlamentară, să formeze un Cabinet, după demiterea lui Emil Boc, prin moțiune de cenzură, a fost respins cu 250 de voturi. Săptămâna aceasta, Dacian Cioloș poate să primească până la 386 de voturi împotrivă, chiar mai multe decât cele 281 de voturi care au condus, pe data de 5 octombrie, la demiterea Guvernului Cîțu. De altfel, aceasta nu pare să fie singura asemănare dintre „formula Croitoru”, din 2009, și „formula Cioloș”, din 2021, ambii nominalizând, la vremea lor, miniștri care au făcut parte din guverne demise anterior desemnării lor să formeze Executivul.
Fostul premier desemnat Lucian Croitoru, consilier pe politici economice la Banca Națională a României, comenta, pe contul său de socializare, imediat după ce a aflat că președintele României, Klaus Iohannis, l-a desemnat pe Dacian Cioloș în funcția de candidat de prim-ministru, că liderul USR se află exact în postura sa, din 2009. „Cred că Dacian Cioloș este în situația în care am fost eu în 2009, când guvernul Boc a căzut la votul moțiunii de cenzură. Domnul Cioloș trebuie să caute o majoritate parlamentară (verificabilă numai la vot) într-un context economic foarte dificil, cu adversități politice inflamate politic, după ce guvernul Cîțu a căzut la moțiunea de cenzură. Limita dintre negociere și compromisuri greu de acceptat este identificabilă dacă ai în minte că nu poți acumula datorii care să îți limiteze libertatea viitoare de acțiune. Acționând după acest principiu, în 2009 eu nu am reușit să fac majoritatea necesară. Guvernul propus de mine nu a fost votat de Parlament. Atunci, în 2009, deși adversitățile politice erau inflamate, premierul Emil Boc a revenit în funcție, cu votul unora dintre cei care îl picaseră”, atrage atenția Lucian Croitoru.
Situația din 2021 pare să fie asemănătoare cu cea din 2009 nu doar din punctul de vedere descris de Lucian Croitoru, ci și ca urmare a propunerilor de miniștri cu care, acum, USR vrea să se prezinte în fața Parlamentului.
Jumătate dintre miniștrii lui Boc, pe lista independentului de la BNR
În 2009, Lucian Croitoru a pus pe lista de miniștri cel puțin șase persoane care făcuseră parte din Cabinetul Boc, proaspăt demis de Parlament, prin moțiune de cenzură. Spre exemplu, Croitoru l-a propus la Justiție pe Cătălin Predoiu, cel care deținuse aceeași funcție și în Guvernul Boc, care, la rândul lui, l-a preluat pe Predoiu de la Guvernul Tăriceanu. Apoi, pentru funcția de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, Croitoru l-a propus pe Vasile Blaga. Proaspăt demis, atunci, din aceeași funcție, la moțiunea de cenzură.
Iar lucrurile merg și mai departe. Premierul desemnat în 2009 propunea alți câțiva miniștri dați afară de Parlament, cum ar fi Gheorghe Pogea pentru Ministerul Finanțelor, Adriean Videanu pentru Ministerul Economiei, Radu Berceanu pentru Ministerul Transporturilor, Sulfina Barbu pentru Ministerul Mediului. Iar alți miniștri propuși, dar respinși la votul de învestitură, s-au regăsit, ulterior, în noul Guvern Boc, instalat după realegerea lui Traian Băsescu pentru al doilea mandat la Palatul Cotroceni. Este vorba despre Daniel Funeriu, la Ministerul Educație sau Toader Paleologu, la Ministerul Culturii.
Trei sferturi din Guvernul Cioloș II provin din Guvernul Cioloș I sau Cîțu. Sau ambele
Ce listă propune Dacian Cioloș, pentru un guvern minoritar USR? Cam pe aceeași schemă a lui Lucian Croitoru din 2009. Astfel, la Ministerul Finanțelor îl propune pe Dragoș Pîslaru, care a fost ministru al Muncii în Guvernul Cioloș I. La Ministerul de Interne îl propune pe Alin Stoica, fost prefect al Capitalei în Guvernul Cîțu, iar pe Dan Barna îl propune pentru Ministerul Afacerilor Externe. Barna a fost secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene în timpul guvernului tehnocrat, apoi vicepremier în Guvernul Cîțu.
La Ministerul Justiției este propus Stelian Ion, dat afară de Florin Cîțu din aceeași funcție. Iar Ministerul Economiei ar urma să fie preluat de Claudiu Năsui, care a mai deținut acest portofoliu în Cabinetul Cîțu. Cătălin Drulă este propus să preia, din nou, Ministerul Transporturilor, funcție pe care a deținut-o și în Guvernul Cîțu. Drulă a fost, de asemenea, consilier personal al premierului Cioloș în timpul guvernului tehnocrat. Mai departe, este propus să preia Ministerul Agriculturii George Cățean, proaspăt demis din funcția de secretar de stat al aceluiași minister, în Guvernul Cîțu. Cristian Ghinea este propus pentru Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, funcție pe care a ocupat-o atât sub Guvernul Cioloș I, cât și sub Guvernul Cîțu.
La Ministerul Muncii și Protecției Sociale este desemnată Oana Țoiu, fost secretar de stat la același minister în timpul guvernului tehnocrat, actual deputat USR și președinte al Comisiei de Muncă. Ionuț Moșteanu, liderul deputaților USR, fost consilier al ministrului Transporturilor în Cabinetul Cioloș I, este propus să preia Ministerul Dezvoltării, iar Ioana Mihăilă, ministru al Sănătății în Guvernul Cîțu, este propusă să repreia portofoliul în Guvernul Cioloș II.
Iar lucrurile nu se opresc aici. Corina Atanasiu, angajată, până în urmă cu un an, ca expert evaluator la SC Civitta Strategies & Consulting SRL (companie înființată de Dragoș Pîslaru și de Florin Cîțu), este propusă să preia Ministerul Educației. Ea a deținut funcția de secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene în Guvernul Cîțu. Pe aceeași listă a miniștrilor cu care Cioloș vrea să primească votul de învestitură se mai află și Tudor Pop, pentru Ministerul Tineretului și Sportului, care, în perioada 2015-2016, a fost consilier la Cancelaria premierului Cioloș pentru afaceri europene, respectiv director de cabinet al ministrului Fondurilor Europene. În prezent, Tudor Pop este deputat USR.
Premierul desemnat, apel disperat către Parlament: „Votați-ne, că poate ne rupem gâtul”
Lista Guvernului Cioloș II vine și cu alte oferte interesante. Una dintre acestea vizează Ministerul Apărării Naționale, unde este propus Nicu Fălcoi. Acesta este șeful Comisiei SIE din Senat și se află la al doilea mandat de parlamentar din partea USR.
Vicepreședintele Camerei Deputaților, Cristina Prună, se află și ea pe lista Guvernului pe care încearcă să-l treacă Dacian Cioloș, iar pentru Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este nominalizat fostul senator USR Mihai Goțiu. Numele lui Cosette Chichirău este menționat, pe lista aprobată de USR, pentru Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Iar pentru Ministerul Culturii este propus actorul Marius Manole, un apropiat al mișcării #rezist.
Cu această echipă, Dacian Cioloș cerșește, la propriu, votul Parlamentului. Ieri, premierul desemnat a publicat, pe contul său de socializare, o postare în care susține că este conștient că există „o aversiune și o nervozitate la adresa noastră în PNL încă din campaniile electorale din 2019 și 2020. (…) Înțeleg perfect de ce există această emoție la adresa noastră și știu că în bună măsură ea este provocată de teama de nou. De aceea apare mereu ideea că nu vă puteți înțelege cu noi. (…) Acum, guvernul monocolor al USR poate fi o soluție pentru ieșirea din criză. Lăsați-ne pe noi să înfruntăm această iarnă și gândiți pragmatic la cea mai bună soluție politică pentru a salva ce se mai poate salva din proiectul politic început anul trecut”. Iar Cioloș face o afirmație de-a dreptul incredibilă: „Indiferent de situație, cred că și pentru PSD tot noi putem fi o soluție pentru a depăși lunile care urmează. Poate ne rupem gâtul și veți scăpa de noi sau poate vom reuși să ținem lucrurile sub control și vă vom permite să vă numărați liniștiți procentele. Oricum ar fi, ieșiți în câștig, pentru că sunt convins că nu vreți să vă treziți pe tavă cu o țară demolată”.
Ar putea lua 386 de voturi împotrivă
Guvernul monocolor USR nu are sprijin din partea niciunei alte formațiuni politice parlamentare. Negocierile purtate cu PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale nu au avut niciun rezultat. Liberalii exclud total varianta instalării unui Guvern Cioloș, singura variantă pe care merge PNL este un premier din partea acestui partid.
Aritmetica parlamentară arată că, miercuri, după ce astăzi lista și programul de guvernare vor fi înaintate Parlamentului, iar mâine propunerile vor fi audiate în comisiile de specialitate, Guvernul lui Dacian Cioloș va fi respins. PSD, cu cei 157 de parlamentari, nu va vota un asemenea Cabinet. AUR, care are 43 de aleși, nici atât. UDMR respinge o astfel de variantă, iar cei cinci parlamentari neafiliați par să meargă pe aceeași linie. Grupul Minorităților Naționale, care numără 18 deputați, nu a precizat că va da un vot favorabil acestui Guvern. Iar PNL, care numără 134 de parlamentari, are mandat să nu susțină instalarea acestui Executiv. Este posibil, totuși, ca o parte din acest grup liberal, afiliați mișcării lui Ludovic Orban, să voteze, însă acest lucru nu este cert.
Se conturează, așadar, o ipoteză nemaiîntâlnită de la Revoluție, anume aceea ca un Guvern să primească un vot de respingere la învestitură formulat de 386 de parlamentari. Singurii care vor vota pentru sunt cei 80 de senatori și deputați de la USR.
Așa cum arătam mai sus, prin aceeași experiență a trecut și Lucian Croitoru, în data de 4 noiembrie 2009. Ca și acum, atunci premierul desemnat s-a încăpățânat să se prezinte în Parlament, cu toate că știa că nu are nicio șansă să fie învestit. Cabinetul Lucian Croitoru a picat cu 250 de voturi împotrivă, 189 de voturi pentru și un vot anulat.
După respingere, ne întoarcem la criza inițială. PSD își instruiește filialele pentru alegeri anticipate
După ce „episodul” Guvernului Cioloș II va fi depășit, din punct de vedere guvernamental și politic ne vom întoarce la momentul în care partidele politice vor fi din nou chemate la Cotroceni, pentru consultări. În PNL, lucrurile care se dezbat, în această perioadă, este ca formațiunea să se ducă la consultări cu propunerea Florin Cîțu prim-ministru. Liberalii mizează pe faptul că o respingere din partea USR a unei asemenea candidaturi ar putea conduce lucrurile spre alegeri anticipate. Asta deoarece, odată picat, Guvernul Cioloș este prima încercare de constituire a unui Executiv, iar dacă și a doua nominalizare va fi respinsă, președintele Iohannis poate dizolva Parlamentul.
Există și varianta ca PNL să vină cu o nouă propunere de premier, fie în persoana lui Lucian Bode, fie în persoana lui Dan Vîlceanu, însă, ca mesaj public, liberalii exclud orice variantă care să nu conțină numele președintelui partidului pentru a ocupa funcția de prim-ministru.
În tot acest timp, PSD și-a anunțat toate filialele să se pregătească de alegeri anticipate. Surse din acest partid precizează că liderul Marcel Ciolacu a dispus ca PSD să se pregătească de alegeri anticipate, întrucât actuala criză politică nu poate avea altă finalitate.
La nivelul partidului a fost deja constituită o echipă care să se ocupe cu campania la nivel național, iar mai mulți consultanți lucrează la această strategie. Mai mult, peste două milioane de pliante ar fi fost deja distribuite în teritoriu cu acest mesaj. Însuși secretarul general al PSD, Paul Stănescu, a avut, în cursul săptămânii trecute, mai multe întâlniri cu secretarii executivi ai filialelor, pentru a le transmite planul de lucru în vederea organizării acestor alegeri anticipate parlamentare. Astfel de ședințe vor avea loc și săptămâna aceasta, în format on-line.
