Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Opt discursuri prilejuite de celebrarea Zilei Naționale a României, de 1 decembrie, toate cu mesaj politic atent direcționat. Așa au arătat, începând cu anul 2014, când a fost ales pentru prima dată în funcția de președinte al României, cuvântările ținute de Klaus Iohannis în fața națiunii, atât în Piața Arcului de Triumf, cât și la Alba Iulia sau la Palatul Cotroceni. Este interesantă evoluția, de la un an la altul, a mesajului transmis de președinte, care a început în forță, cu preluarea funcției, apoi cu instalarea unui guvern tehnocrat și, ulterior, cu așteptări mari pentru alegerile parlamentare care urmau să se consume peste câteva zile. Așteptări neîncununate de succes pentru vorbitor. Războiul politic pe care președintele României l-a dus împotriva PSD s-a regăsit și în zilele de 1 decembrie, începând cu anul 2017, atât în discursurile ținute în fața națiunii și a asistenței, cât și prin refuzul de a-i invita la ceremonia de la Palatul Cotroceni pe liderii fostei Coaliții PSD-ALDE. În anul Centenarului Marii Uniri, președintele a preferat să se deplaseze la Alba Iulia, pentru ca în 2019 să-și savureze victoria, pentru a doua oară, în alegerile prezidențiale, dar și în planul de a-i alunga pe social-democrați de la guvernare. Anul trecut, pe 1 decembrie, în plină pandemie, președintele vorbea, de sub Arcul de Triumf, despre așteptările pe care le avea în legătură cu alegerile parlamentare ce urmau să aibă loc peste câteva zile. Și de această dată a avut „ghinion”, PSD câștigând și acest scrutin. Iar conform zicalei „viața e rotundă”, 1 decembrie 2021 l-a găsit pe președintele Iohannis la o ceremonie organizată la Palatul Cotroceni, având drept invitați de marcă membrii Coaliției PNL-PSD. După opt ani de lupte politice fățișe, Klaus Iohannis a vorbit despre compromis, despre pandemie și despre faptul că foștii inamici se află, de această dată, „uniți, de aceeași parte a baricadei”.
La 1 decembrie 2014, Klaus Iohannis ținea primul discurs, cu prilejul celebrării Zilei Naționale a României, în calitate de președinte. Și lăuda poporul pentru modul în care a votat. Tot atunci s-a vorbit, pentru prima dată, de un proiect de țară care să vizeze educația și statul de drept. Iohannis a făcut aceste afirmații chiar la Alba Iulia. „Suntem astăzi o națiune de cetățeni, care a arătat în fața întregii lumi că prețuiește valorile democrației, că are curaj și că își dorește o schimbare. Ca președinte al României, îmi propun să redescoperim împreună ideea de unitate națională”, preciza, la acel moment, proaspătul ales în funcția de președinte.
Conform lui Klaus Iohannis din 2014, „în perspectiva aniversării a 100 de ani de la Marea Unire, România trebuie să aibă obiective naționale. (…) Obiective naționale legate de educație. Obiective naționale legate de reformarea instituțiilor publice care servesc cetățenii. Suspiciunea permanentă, îndoiala, teama, nesiguranța ne-au îndepărtat unii de alții, mai ales în ultimii ani. Ne-au făcut să vedem adversari acolo unde puteam vedea parteneri, ne-au făcut să stăm de-o parte, acolo unde puteam fi implicați, ne-au făcut să fim rezervați, acolo unde puteam construi, ne-au făcut să lucrăm singuri fiecare, acolo unde puteam lucra de fapt în echipă”.
Iohannis punea „tunurile” pe politicieni: „Oamenii politici vor trebui să înțeleagă că, indiferent cum au făcut lucrurile în trecut, de acum înainte au datoria de a privi în primul rând spre obiectivele naționale, că obiectivele personale nu pot fi deasupra celor comune. Obiectivele de etapă nu înseamnă nimic fără obiective pe termen lung și că viitorul nu ni-l construim în funcție de circumstanțe, ci printr-un act de voință asumată”.
2015 – Președintele spunea că „este nevoie de un nou început în politică”
Un an mai târziu, pe 1 decembrie 2015, președintele reușise să scape de Victor Ponta de la Palatul Victoria și instalase primul său guvern, cel tehnocrat, condus de Dacian Cioloș. Ambele, în contextul tragediei de la Clubul Colectiv. „Știu că a fost un an dificil pentru toată lumea, marcat chiar recent de evenimente tragice, care ne-au reamintit câte lucruri încă nu funcționează, câte lipsuri grave avem în toate sistemele. Dar au scos la iveală și exemple de curaj, dăruire și determinare, și mai ales o profundă dorință de schimbare. Acestei dorințe de schimbare va trebui să îi răspundem în anul ce urmează cu toții – oameni politici, instituții, partide, societate civilă, presă. Putem privi Ziua Națională din acest an ca pe un nou început, în materie de practici, comportamente și mentalități”, preciza șeful statului în discursul ținut. Cu acel prilej, Iohannis își exprima propriile speranțe cu privire la alegerile ce urmau a avea loc peste un an: „Ne place sau nu, politica este cea care dă direcția unei societăți și prin care se exprimă interesele oamenilor. Avem nevoie de un nou început în politică. Dar aceasta nu înseamnă să ștergem cu buretele lucrurile bune care s-au întâmplat, ci să încercăm cu toții o înnoire – idei noi, abordări și atitudini noi, oameni noi, păstrând, în același timp, stabilitatea și echilibrul sistemului politic românesc. 2016 va putea fi astfel anul în care reconstruim încrederea cetățenilor în instituții, în partide, dar și în oamenii care candidează în numele lor”.
Speranțe deșarte cu privire la alegerile din 2016
Aceste speranțe au fost reiterate în discursul ținut la 1 decembrie 2016, în condițiile în care, doar câteva zile mai târziu, aveau loc alegeri parlamentare. „Se întâmplă ca în acest an Ziua Națională să ne găsească în mijlocul campaniei electorale. Așa că vă invit să participați la dezbatere, la campanie, la alegeri! (…) Indiferent de care parte vă veți afla la aceste alegeri, indiferent pe cine susțineți, indiferent dacă cei pe care îi sprijiniți și în care v-ați pus speranța vor câștiga sau nu competiția electorală, nu uitați că alegerile sunt pentru și despre România.
Am mai spus-o: personal, nu știu un mijloc mai bun de a aduna societatea decât în jurul unui ideal comun. Indiferent cine va câştiga scrutinul de săptămâna viitoare şi cum va arăta noul Guvern, România nu trebuie să se abată de la acest drum pe care şi l-a câştigat cu mari sacrificii, prin tranziţii dureroase. (…) Atât cei care vor guverna după 11 decembrie, cât și cei care vor fi în opoziție vor avea marea responsabilitate de a arăta că România este o țară stabilă, prosperă și puternică. Avem nevoie de responsabilitate, de atașamentul ferm față de valori și de încrederea deplină în statul de drept. De acest spirit cred că este nevoie după alegeri, indiferent cine va învinge”.
Ei, bine, în 11 decembrie 2016, președintele Klaus Iohannis a repurtat un ghinion major, PSD câștigând detașat alegerile și constituind, împreună cu ALDE, o nouă coaliție de guvernare. De altfel, liderii Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu nici nu fuseseră invitați la ceremonia de la Palatul Cotroceni cu ocazia Zilei Naționale.
Trei ani de război politic cu PSD. Discursuri tăioase la adresa social-democraților
Războiul politic pe care președintele României l-a început, imediat după instalarea guvernului PSD-ALDE, „mustea” și din discursul pe care Iohannis l-a ținut de Ziua Națională, în 1 decembrie 2017. „A fost un an complex, marcat deopotrivă de o simbolistică aparte, dar și de convulsii sociale de amploare. (…) În plan intern, au existat însă foarte multe provocări care au pus sub semnul întrebării progresele înregistrate de România în ceea ce privește lupta anticorupție și funcționarea statului de drept, dar și progresul economic. Spuneam tot aici, în urmă cu exact un an, că o țară stabilă înseamnă justiție independentă, economie funcțională și luptă anticorupție. La numai câteva zile de la acel moment, când aceste valori au fost puse în pericol de intenția Guvernului de a modifica legile justiției, românii au ieșit în stradă într-un număr impresionant pentru a le proteja”, preciza președintele României, la Palatul Cotroceni.
„Dușmanul poporului” era, evident, PSD, iar Iohannis a menționat acest lucru: „Sunt acei politicieni care își doresc să țină România captivă în trecut, pentru folosul lor personal, și sunt dispuși să facă orice compromis pentru a-și atinge obiectivele, chiar dacă asta înseamnă să devieze România de la parcursul său euro-atlantic. (…) Vedem, în schimb, o mare preocupare pentru identificarea unor teme paralele cu așteptările românilor și cu interesele strategice pe termen lung ale țării noastre. De teama justiției și a statului de drept, unii inventează scenarii despre un alt fel de stat. Nu știu cui pot folosi aceste ficțiuni, dar sunt convins că viitorului României, nu”.
Campanie electorală de sub Arcul de Triumf, pentru PNL
Anii 2018, 2019 și 2020 au fost poate cei mai grei, din punct de vedere politic, pentru Klaus Iohannis. În anul Centenarului Marii Uniri, Klaus Iohannis a preferat să participe la ceremoniile organizate la Alba Iulia, unde a declarat: „Sunt onorat să fiu președinte al României în perioada Centenarului Marii Uniri și sunt foarte bucuros să trăiesc aceste momente în mijlocul dumneavoastră”.
Un an mai târziu, președintele sărbătorea trei mari victorii. Scăpase de Liviu Dragnea, demisese Guvernul Dăncilă și îl instalase pe Ludovic Orban la Palatul Victoria și tocmai câștigase al doilea mandat la Palatul Cotroceni. „Prin felul în care românii au apărat democrația, în stradă, dar și în cabina de vot, societatea noastră de astăzi continuă și întărește acest angajament, și îl cere a fi asumat, fără compromisuri, de clasa politică.(…) nu ne-am abătut de la drumul pentru care s-au sacrificat înaintașii noștri, în pofida încercării unora de a devia România de la parcursul său euro-atlantic. (…) Trecutul nu poate fi schimbat, el poate fi asumat, cu bunele și relele sale. Dar viitorul poate fi desenat așa cum ne dorim, iar 2019 ne-a dovedit din plin acest lucru! Sunt convins că anii următori vor consacra opțiunile atât de clar exprimate de români în scrutinele din acest an!”.
La 1 decembrie 2020, președintele României făcea campanie electorală, în plină pandemie de COVID-19, pentru PNL, de sub Arcul de Triumf, din Capitală. „Peste câteva zile, românii vor avea din nou ocazia să-și facă auzită vocea, prin vot, și să aleagă un nou Parlament. E acel moment în care putem construi o Românie al cărei viitor să fie mai mult decât o promisiune, mai concret decât un vis și mai aproape decât orizontul speranțelor noastre. Un Parlament cu oameni onești, mai muncitori, mai buni”. Și de această dată, președintele a avut ghinion, PSD a câștigat din nou alegerile.
1 Decembrie 2021, ziua în care Iohannis a înțeles, din plin, termenul „compromis”
La capătul unui an 2021 marcat de lupte intestine între partidele care au format, în decembrie 2020, o coaliție de centru-dreapta, cu alegeri interne în PNL, cu ruperea coaliției și cu dărâmarea Guvernului Cîțu, Klaus Iohannis se găsește în situația de a sta la masă cu dușmanul politic – PSD. Și nu oricum, ci la masa puterii. Guvernul Ciucă, proaspăt instalat la Palatul Victoria, a însemnat încropirea unei coaliții de guvernare a PNL cu PSD și UDMR. Iar USR a fost scos din absolut toate calculele președintelui, inclusiv din calculele legate de invitația la recepția de la Palatul Cotroceni, cu ocazia Zilei Naționale.
„Evenimentele ultimelor luni au accentuat sentimentul de neîncredere în clasa politică. (…) Astăzi avem o soluție atipică pentru guvernarea țării, pentru a trece România peste o încercare istorică. Dar această soluție reprezintă, totodată, o oportunitate pentru politicieni de a arăta că au maturitatea de a pune pe primul loc interesul românilor, chiar cu prețul unor compromisuri personale și doctrinare dificile”, preciza Iohannis în discursul său.
Pentru prima dată de când s-a instalat ca președinte, acesta admitea că „doar cu voință politică vom reuși să construim consens, nu numai declarativ, ci și prin acțiuni concrete, care să genereze progres și prosperitate pentru oameni. Sunt optimist că lucrurile vor funcționa și că rezultatele nu vor întârzia să apară”. „Este important să învățăm cu toții din lecțiile trecutului, ca să ne putem ghida mai bine acțiunile prezente și viitoare. Să fim conștienți că împreună, uniți de aceeași parte a baricadei, vom putea să depășim aceste crize și vom reuși să redobândim echilibrul în societatea noastră”, și-a încheiat Klaus Iohannis acest discurs.
O informație interesantă cu privire la recepția de la 1 decembrie 2021 de la Palatul Cotroceni este aceea că liderul UDMR, Kelemen Honor, nu a răspuns invitației. Nici ceilalți trei miniștri ai UDMR din Guvernul Ciucă.
