Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce liderul USR, Dacian Cioloș, s-a făcut de râs în Parlament, primind doar 88 de voturi pentru învestirea unui guvern minoritar, președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat numele noului premier desemnat. Acesta este generalul Nicolae Ciucă, fost șef al Statului Major și actual ministru interimar al Apărării Naționale, ales senator PNL în 6 decembrie 2020. Propunerea a venit, formal, ieri dimineață, din partea PNL, prin vocea premierului interimar Florin Cîțu, însă, în realitate, generalul Ciucă a fost decis încă de miercuri seară, în urma întâlnirii pe care Iohannis a avut-o cu președintele PNL și cu cei patru prim-vicepreședinți ai acestei formațiuni. Nicolae Ciucă ar fi fost „extras” ca variantă dintr-un capac al unei sticle de apă minerală, spun surse politice, ca rezultat al unui joc între cei care au participat la această întâlnire. Noul guvern va compune exclusiv miniștri PNL și UDMR, USR nefăcând parte din planurile de guvernare ale liberalilor și ale președintelui Klaus Iohannis. Pentru aceasta, însă, este nevoie de sprijinul parlamentar al PSD, formațiunea condusă de Marcel Ciolacu fiind cea care va avea rolul decisiv în această procedură.
Florin Cîțu a aflat, miercuri seară de la președintele Klaus Iohannis că, în actuala conjunctură politică, trebuie să se retragă din cursa pentru preluarea funcției de prim-ministru al viitorului Cabinet. Acest lucru s-a întâmplat la o întâlnire la care au participat liderul PNL împreună cu prim-vicepreședinții Rareș Bogdan, Lucian Bode, Gheorghe Falcă și Iulian Dumitrescu. Iohannis a fost cel care a venit cu soluția ca guvernul să fie condus de un general cu patru stele, iar Florin Cîțu a atras atenția că PNL are, totuși, o rezoluție votată că doar președintele partidului poate fi propus pentru această demnitate. Șeful statului i-ar fi replicat că „nu se mai poate, Florine!”. Întâlnirea a avut, spun surse politice, și un episod interesant, în care unul dintre cei patru prim-vicepreședinți a desfăcut capacele de pe patru sticle de apă, le-a amestecat, și, la „extragere”, a ieșit numele lui Nicolae Ciucă. Episodul seamănă leit cu cel descris, în decembrie 2020, de Ludovic Orban, care povestea că atât el, cât și Klaus Iohannis au scris pe câte un bilețel numele celui pe care îl consideră potrivit să devină premier din partea PNL, după care au constatat că ambii au scris numele lui Florin Cîțu.
Consultări formale la Palatul Cotroceni
Rezultatul acestor discuții s-a concretizat, ieri, după consultările formale care au avut loc la Palatul Cotroceni cu delegațiile partidelor politice parlamentare. Fiecare formațiune a avut la dispoziție câte 30 de minute să discute cu președintele despre situația noului Guvern, fiecărei delegații fiindu-i transmise de către Klaus Iohannis că desemnarea pe care urmează să o facă este generalul Nicolae Ciucă. La finalul consultărilor, Klaus Iohannis a și anunțat numele. Spre deosebire de desemnarea făcută anterior, când Dacian Cioloș nu a fost prezent la Palatul Cotroceni cu ocazia anunțării numelui său, de data aceasta, generalul Nicolae Ciucă a fost invitat de președinte să facă declarații. Premierul desemnat a precizat că va negocia cu „toate forțele politice responsabile susținerea acestui guvern”. Aseară, Nicolae Ciucă a postat pe contul său de socializare un mesaj prin care cere susținerea partidelor politice: „Țara noastră trece printr-una din cele mai dificile perioade din istoria sa recentă. De aceea, chem toți actorii politici responsabili să susțină formarea guvernului și să ne sprijine pentru a depăși cât mai curând criza medicală și pe cea economică. România are nevoie de un guvern cu puteri depline pentru a trece cât mai bine și mai repede dincolo de acest val al pandemiei și de iarna care urmează”.
Liderul USR, Dacian Cioloș, a precizat că formațiunea pe care o conduce nu va susține un guvern minoritar din care să nu facă parte, mai ales că există toate informațiile potrivit cărora PSD ar urma să susțină acest guvern din Parlament.
La rândul său, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, ieri, după anunțul făcut de președinte, că „Nicolae Ciucă este un militar excepțional, poate este singurul militar care a muncit și a lucrat în teatre de război, a condus trupe în teatre de război și respect pentru orice militar din acest punct de vedere. Pe palierul politic e o problemă. Nu este foarte uzual, în ultimii 50-60 de ani, în țările democratice, niciun fost militar în retragere nu a condus guverne. Sigur, putem găsi exemplul Charles de Gaulle sau exemplul Eisenhower, dar erau alte vremuri. Din acest punct de vedere, avem o oarecare reținere, dar înțelegem propunerea PNL și înțelegem dorința de a căuta o soluție rapidă, o soluție pe termen nu foarte lung. Suntem deschiși la dialog”.
Cheia instalării Guvernului se află la PSD. Social-democrații au mai jucat cartea „responsabilității” de două ori
PSD, care nu s-a prezentat, ieri, la scurta întrevedere pe care a avut-o cu președintele Klaus Iohannis, cu vreo propunere de premier. Pe surse, opinia majoritară în principalul partid de opoziție pare să fie aceea a susținerii, din Parlament, a unui Guvern minoritar condus de generalul Nicolae Ciucă. Nu ar fi pentru prima dată când social-democrații s-ar contrazice în deciziile anunțate.
De la declanșarea crizei politice, în 1 septembrie 2021, liderii social-democrați, în frunte cu președintele Marcel Ciolacu, au afirmat că România are nevoie de alegeri parlamentare anticipate, care să fie organizate, eventual, de un guvern de specialiști, al cărui mandat să fie limitat până cel târziu în primăvara anului viitor. De asemenea, PSD a exclus orice formă de susținere parlamentară a unui Cabinet din care nu face parte și pe care să nu-l conducă din funcția de prim-ministru, având în vedere că este partidul care a câștigat alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020.
Reamintim faptul că, în luna februarie a anului trecut, când președintele Klaus Iohannis își dorea declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, PSD a făcut primul pas spre atingerea acestui obiectiv, depunând o moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de Ludovic Orban. Această moțiune a fost adoptată de Parlament în data de 5 februarie 2020, cu 261 de voturi pentru demiterea Executivului. Planul era ca Iohannis să desemneze, succesiv, două persoane care să pice la vot în Parlament, drept pentru care, chiar în seara zilei în care moțiunea a fost adoptată, președintele l-a desemnat pe Ludovic Orban. Ulterior, acesta și-a depus mandatul, fiind desemnat Florin Cîțu. În ziua votului, Cîțu a fugit de la ședința de plen, depunându-și mandatul. Iar Iohannis l-a desemnat tot pe Ludovic Orban să formeze Guvernul, Cabinetul său fiind învestit, inclusiv cu sprijinul PSD, la data de 14 martie 2020, cu votul a 286 de parlamentari. Doar 23 de aleși au votat împotrivă, iar un parlamentar s-a abținut.
L-au dat jos pe Orban, ca să-l pună pe Orban
Înainte de vot, președintele PSD, Marcel Ciolacu, le-a transmis parlamentarilor social-democrați un mesaj, potrivit căruia „este absolut necesar ca mâine să învestim un Guvern cu puteri depline, având în vedere că Parlamentul probabil își va suspenda activitatea în scurt timp. Vă rog să fiți mâine de dimineată în București și să participați la ședință. Vă asigurăm că vor fi luate toate măsurile necesare pentru a fi protejați. Vom intra pe rând în sală, în grupuri mici și nu înainte de a face cu toții testul COVID-19. Să fim responsabili și să ne gândim că în aceste momente grele pentru țară punem mai presus de noi sănătatea și siguranța oamenilor”.
De altfel, deloc de neglijat este faptul că, tot cu sprijinul PSD, președintele Klaus Iohannis a reușit să obțină suportul Parlamentului, în legislatura trecută, pentru instituirea, de două ori, a stării de urgență la nivel național. Iar, în data de 18 mai 2020, cu aceeași majoritate asigurată de voturile PSD, a fost adoptată Legea 55/2020, cea care a permis Guvernului să instituie starea de alertă, stare de alertă care a fost prelungită, lunar, până în prezent.
În 7 octombrie 2021, însă, la două zile după demiterea Cabinetului Cîțu, prin moțiune de cenzură, președintele PSD, Marcel Ciolacu preciza, într-o intervenție televizată, că „România are nevoie de un guvern stabil. Există o singură soluție: alegerile anticipate. Până la alegerile anticipate, un guvern de specialiști. (...) PSD este cea mai stabilă forță politică și cea mai corectă și serioasă. Am fost odată responsabili total când am învestit Guvernul Orban. Nu mai este conjunctura respectivă. Nu se mai poate creiona o majoritate în acest moment în Parlamentul României”.
Tensiuni între Florin Cîțu și UDMR pentru portofolii
La închiderea ediției, PSD se afla în plină ședință în care să stabilească și în mod oficial poziția partidului cu privire la susținerea Executivului condus de Nicolae Ciucă. În negocierile care ar urma să fie discutate, în zilele următoare, între PNL și PSD, se află și pozițiile de președinte al Senatului și de președinte al Camerei Deputaților. În locul Ancăi Dragu, se încălzește intens liderul PNL, Florin Cîțu, în timp ce președinția Camerei Deputaților ar urma să fie cedată celor de la PSD. Marcel Ciolacu a precizat, ieri, însă, că nu va merge la niciun fel de negocieri cu Florin Cîțu și că singurele discuții pe care le va avea vor fi cu Nicolae Ciucă. Mai mult, liderul PSD a lăsat să se înțeleagă că așteaptă ca PNL să își modifice deciziile interne care interzic orice negociere cu PSD. Astfel încât, Ciolacu a precizat că, deocamdată, se mulțumește cu „poziția de șef la Ciuma Roșie”.
Tot ieri după-amiază, primele discuții între PNL și UDMR pe marginea formării noului Cabinet au fost suspendate, după ce partenerii de guvernare nu s-au înțeles pe tema portofoliilor care vor reveni formațiunii conduse de Kelemen Hunor. UDMR și PNL își dispută o parte dintre ministerele ocupate, în fosta Coaliție, de către cei de la USR.
Maghiarii și-ar dori foarte mult să își mențină portofoliile ocupate în Guvernul Cîțu, dar să primească și Ministerul Agriculturii. Minister la care PNL nu vrea să renunțe. Mai mult, UDMR vrea să discute și pe tema ministerelor Economiei, Digitalizării sau Fondurilor Europene.
Florin Cîțu, în schimb, pare să dorească să construiască el însuși lista miniștrilor, pentru a-și menține controlul asupra portofoliilor-cheie. Astfel, la Ministerul Sănătății, PNL îl vrea pe Nelu Tătaru, iar la Ministerul Justiției, pe Cătălin Predoiu. De asemenea, Virgil Popescu ar urma să păstreze Energia, iar Dan Vîlceanu, Finanțele. Lucian Bode ar rămâne în continuare ministru de Interne, la fel ca și Raluca Turcan, la Ministerul Muncii. Sorin Cîmpeanu ar dori să păstreze Educația, iar Ministerul de Externe va fi condus tot de Bogdan Aurescu.
