Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, și-a nuanțat, ieri, poziția cu privire la „taxa pe solidaritate” pe care social-democrații doresc să o introducă în programul de guvernare, după ce, anterior, preciza că este vorba despre impozite mărite substanțial pentru cei care dețin „vile cu piscină” și care „își schimbă anual limuzina de lux”. Mai nou, ar fi vorba despre produse și bunuri de lux, dar și de câștiguri de un milion de euro pe an. Legea, în prima variantă expusă, ar fi lovit în plin chiar pe liderii viitoarei Coaliții de guvernare – Marcel Ciolacu, Florin Cîțu și Kelemen Hunor. Mai mult, nici ministrul actual al Finanțelor, Dan Vîlceanu, nu ar fi trebuit să stea prea liniștit din acest punct de vedere.
„Cine deține vile impresionante cu piscină, cine își permite să aibă iaht și schimbă an de an limuzinele de lux nu va suferi prea tare din pricina creșterii cu câteva procente a impozitului. (…) Este nevoie de taxarea luxului. (…) Nu este niciun prag stabilit. Urmează să stabilim aceste praguri, fiindcă toate lucrurile sunt legate, în funcție de pachetul de muncă”, declara, zilele trecute, președintele PSD, Marcel Ciolacu, în încercarea de a justifica necesitatea instituirii așa-numitei taxe de solidaritate. Anterior, se vehicula ca acest impozit să crească substanțial pentru proprietățile imobiliare care depășesc, ca suprafață, 120 de metri pătrați. „Luxul și prostia, de obicei, se plătesc”, a mai afirmat președintele PSD.
Problema este că însuși Marcel Ciolacu ar fi vizat de o asemenea taxă. Conform ultimei declarații de avere, depusă pe site-ul Camerei Deputaților, liderul PSD deține, în Buzău, două terenuri intravilane, în suprafață totală de 488,89 de metri pătrați, dar și două case. Una dintre acestea are 281,51 de metri pătrați, iar cea de-a doua are 43,04 metri pătrați. În total, imobilele se întind pe 324,25 de metri pătrați.
Însă o problemă asemănătoare o poate avea și liderul UDMR, Kelemen Hunor, care, potrivit declarației de avere, deține 2.007 metri pătrați de teren intravilan și 4.711 metri pătrați de teren agricol în Cluj și în Harghita. Mai mult, acesta deține trei case, dintre care două în Cluj-Napoca, fiecare cu suprafața de 119,85 de metri pătrați, iar a treia, în Cristuru Secuiesc, cu suprafața de 200 de metri pătrați. Kelemen Hunor mai are în proprietate și un autoturism Toyota Rav4, fabricație 2020.
Cîțu și Vîlceanu, în aceeași situație
Președintele PNL, Florin Cîțu, care nu este deloc de acord cu instituirea acestei taxe, deține, conform declarației de avere de pe site-ul Senatului, 10.000 de metri pătrați de teren agricol în comuna Golești, județul Vâlcea, și 760.000 de metri pătrați de pădure în Voineasa, județul Vâlcea. La care se adaugă o casă în Golești și un apartament în București, ambele cu suprafața de 130 de metri pătrați.
Ei, bine, în ipoteza în care această taxă pe „lux” ar deveni lege, ea ar trebui să fie aplicată de Ministerul Finanțelor. Ce să vezi, actualul și posibilul viitor ministru de resort, liberalul Dan Vîlceanu, are și el multe case. Mai exact două, plus un spațiu comercial. Imobilele sunt în localitatea Runcu, județul Gorj, prima cu suprafața de 556 de metri pătrați, iar a doua cu suprafața de 250 de metri pătrați. Spațiul comercial se găsește în Timișoara și are 1.889 de metri pătrați. Dan Vîlceanu mai deține un BMW Seria 5.
Interesant este că, ieri, Marcel Ciolacu și-a nuanțat declarația pe marginea acestui subiect: „Nu a spus nimeni nici de mașini, nici de proprietăți, nici de 120 de metri, nici de 50.000 de euro. Există active de lux în România și noi considerăm că trebuie impozitate. Și există venituri excepționale. Dacă ajungi să câștigi din venituri excepționale, pe persoana fizică, peste un milion de euro, e normal să existe o taxă de solidaritate”.
Rocada premierilor pare bătută în cuie. Divergența este care dintre șefii partidelor va fi primul
PNL și PSD au avut, ieri, ședințe interne pentru a stabili calendarul pe care îl vor parcurge în vederea constituirii noului guvern de Coaliție. Surse politice arată că, în ambele ședințe, s-a pus în discuție soluția inedită a rocadei șefilor celor două formațiuni politice pentru funcția de prim-ministru. Astfel, PSD ar urma să meargă la consultările de la Palatul Cotroceni cu propunerea ca Marcel Ciolacu să ocupe, pentru un an și jumătate, funcția de prim-ministru.
Pe de altă parte, Florin Cîțu i-a anunțat pe liberali că agreează acest scenariu, însă PNL ar vrea să meargă cu numele președintelui partidului ca primă opțiune care să ocupe funcția de premier pentru un an și jumătate. În fapt, sursele citate arată că Florin Cîțu și apropiații săi din conducerea Partidului Național Liberal ar fi dispuși chiar să renunțe la prima rocadă, lăsându-l pe Ciolacu să formeze, mai întâi, Guvernul, deoarece vor să evite riscul ca președintele României, Klaus Iohannis, să-l impună, în continuare, la șefia Executivului pe Nicolae Ciucă. Liderului PNL i-ar fi teamă că, astfel, ar pierde controlul asupra partidului.
La ora închiderii ediției, era convocată o întâlnire în trei, între Florin Cîțu, Marcel Ciolacu și Kelemen Hunor, care să stabilească ultimele detalii în vederea propunerii cu care se vor prezenta în fața președintelui României. Atât PSD, cât și PNL speră ca săptămâna viitoare acest guvern să fie învestit de către Parlament.
