Cum trecem peste atacurile de panică 

Anxietatea e din ce în ce mai des întâlnită și poate afecta persoane de la vârsta adolescenței până la vârsta medie și chiar și vârsta a treia. Teama este o senzație firească a omului, ea fiind un instinct necesar supraviețuirii. Ea declanșează hormonul de adrenalină care este secretat în momentele de teamă și stres ce permite omului să se confrunte cu o situație ce prezintă un pericol sau o amenințare. Evoluția societății a modificat motivele ce creează panică, astfel omul modern se confruntă cu altfel de griji de natură socială, ce pot provoca tulburări anxioase precum stresul locului de muncă, grijile financiare, starea de sănătate precară, conflicte interumane, amenințările sociale, sănătatea publică.

Atunci când o persoană experimentează o teamă excesivă, irațională, se instalează tulburările anxioase care afectează parcursul firesc al vieții și ne afectează relațiile sociale și pe cele profesionale. 

 Anxietatea acută  se manifestă prin atacuri de panică, mai precis acele momente în care reacția firească a organismului „luptă și fugi” apare la momentul nepotrivit. Atacul de panică este un răspuns hormonal, care  antrenează creșterea  metabolizării proteinelor, grăsimilor, carbohidraților, ritmul cardiac crește, respirația se intensifică, mușchii se încordează.  Ca definiție, atacul de panică este o frică intensă sau un disconfort imens, cu o durată de circa 10-20 minute, pe parcursul cărora se produc simptome cu predilecție somatice, senzații de depersonalizare, derealizare precum și simptome cognitive, teama de a pierde controlul propriei ființe, frica de moarte. O persoană care are un atac de panică este adesea copleșită de sentimentul unui dezastru inevitabil sau al morții, care o face să fie incapabilă să gândească limpede. Alte simptome care pot însoți atacul de panică sunt respirația îngreunată, senzație de sufocare sau de claustrofobie, palpitații, dureri în piept, valuri de căldură, tremurături, transpirație, greață, percepția greșită a trecerii timpului.

Atacurile de panică se pot manifesta în orice moment al zilei sau al nopții, durând de la câteva secunde până la jumătate de oră. Imposibilitatea de a prevedea atacurile de panică le face să fie înspăimântătoare, mai ales că adesea ele apar în mijlocul unor evenimente sociale, atunci când suntem înconjurați de lume, atunci când trebuie să vorbim în public sau în situații  conflictuale. Netratate corespunzător și la timp, atacurile de panică pot provoca insomnie, coșmaruri, depresie, scăderea libidoului și incapacitate de relaxare.

Există o serie de factori ce pot crește riscul de a dezvolta o tulburare de anxietate precum traume, stresul prelungit declanșat de existența unei boli, un nivel ridicat de stres social, factori ereditar și consumul excesiv de alcool. Teama, atacul de panică, depresia sunt stări și patologii care au corespondent chimic în organism. Un exces de adrenalină atrage după sine o balanță nefavorabilă a hormonilor pozitivi ce afectează viața persoanei în toate aspectele ei.

Este important de reƫinut că tulburările anxioase se pot manifesta încă de la vârste fragede. Ultimele studii confirmă că doi din zece copiii suferă de anxietate, ce se manifestă prin frică, supărare, împiedică dezvoltarea psihică normală, îl împiedică să se bucure de lucrurile care îi plac și afectează performanțele școlare. Copiii anxioși  sunt mai singuri, se retrag din cercul de prieteni, timiditatea împiedicându-i să aibă relații firești cu grupul de colegi și prieteni.  Totodată, tulburările de anxietate se pot exprima prin diverse fobii precum teama de întuneric, teama de câini, medici sau furtuni. Tulburările traumatice se manifestă ca tulburare de stres post-traumatic ca urmare a unui eveniment puternic și traumatic precum accident, decesul unei persoane din familie, conflictele părinților.

Atacurile de panică și tulburările de anxietate pot fi tratate cu ajutorul psihoterapiei și ameliorate cu terapii alternative, cum ar  fi iridologia, care analizează irisul și permite vizualizarea cauzelor pentru care au apărut tulburările anxioase, precum și zonele și organele ce au suferit modificări patologice sau de funcționare. Nutriția este și ea  deosebit de importantă atunci când ne confruntăm cu astfel de tulburări. Deficitul de vitamine și minerale atrage după sine o  funcționare cerebrală mai slabă, tulburări endocrine și imunitate scăzută. Exercițiile de respirație, de asemenea, sunt considerate o variantă de ajutor în cazul atacurilor de panică. Un studiu publicat în 2017 a demonstrat că persoanele care au făcut exerciții de respirație diafragmatică pe o perioadă de timp au reușit să își îmbunătățească nivelul de atenție și starea emoțională. Un alt grup de cercetători a demonstrat că respirația într-un ritm mai încet are efecte similare și poate să aducă senzații de relaxare și confort, reducând în același timp nivelul de stres, furia sau confuzia.