Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Construcţia autostrăzilor în România pare desprinsă din celebrul serial american de la începutul anilor 1990, Dosarele X. Piedici multe şi variate, un ele dintre ele ţinând mai degrabă de domeniul SF, au stat de-a lungul anilor în calea autorităţilor în lupta cu kilometrii de autostradă. De la studii de fezabilitate făcute şi refăcute de câteva ori la lenea cronică a constructorilor, de la urşi, lilieci, castori, cimitire la stâlpi de electricitate, de toate am avut parte. Ultimul intrat pe lista piedicilor în calea fericirii românilor de a goni cu maşinile pe autostrăzi este Morimus Funereus, un gândac despre care am aflat că este musai să-l mutăm cu mare grijă de pe traseul visului numit autostrada Piteşti-Sibiu.
În 2015, construcţiile pe Lotul 4 al Autostrăzii Lugoj - Deva erau sistate după ce pe traseu fusese descoperită o grotă în care sălăşluiau 10 lilieci. La vremea respectivă, un ONG ecologist a reclamat că vibraţiile produse de utilajele care lucrează la autostradă deranjau traiul fericit al liliecilor, fără însă a aduce şi dovezi în acest sens. Îngenuncheate de raţiuni ecologiste, autorităţile au avut nevoie de aproape trei ani să găsească o soluţie pentru a păstra armonia dintre om şi natură. În final, i-au băgat într-o pungă şi i-au mutat.
Au reapărut castorii
Tot Lotul 4 al autostrăzii Lugoj – Deva, în 2015 aveau să se descopere trei familii de castori, care erau protejaţi prin lege. Pentru mutarea lor, lucrările au fost oprite o perioadă. În urmă cu două secole, acest animal era printre cele mai vânate pentru blană şi carne, astfel că dispăruse complet din România, iar ultima atestare documentară a prezenţei lui data din 1824.
Viaducte pentru urşi de 280 mil. euro
Ceva mai încolo, pe lotul 2 al autostrăzii Lugoj - Deja, constructorii au avut probleme cu urşii, iar la presiunea organizaţiilor de mediu au fost obligate să suplimenteze costurile autostrăzii cu 280 de milioane de euro pentru construcţia unor viaducte care să faciliteze traversarea autostrăzii în siguranţă de către mamifere. Acestea au fost scoase la licitaţie şi trebuiau finalizate până în 2017, dar nu sunt gata nici astăzi. Fostul ministru al Transporturilor susţine că în acea zonă nici nu există urşi, iar totul a fost o invenţie a organizaţiilor de mediu.
Au apărut acele probleme pentru că unele ONG–uri au sesizat că ar fi o zonă tranzitată de mamifere mari, urși și lupi în speță. În 2017 m-am dus la fața locului, am vorbit și cu asociațiile de vânători. Toţi au spus că pe acolo nu sunt urși, nu sunt lupi. Am și spus atunci că după ce facem aceste viaducte vreau să le monitorizăm. Să ştim pentru noi, pentru România, câți urși și câți lupi au generat o investiție de 280 milioane de euro
Răzvan Cuc
fost ministru al Transporturilor
Mutaţi cu proces-verbal şi parastas
În 2016, pe sectorul Şoimuş - Ilia de pe autostrada Lugoj-Deva, constructorii descopereau un cimitir, deşi în acte apărea ca teren agricol. Verificările au arătat că era vorba despre un cimitir neautorizat, cu 315 morminte, iar compania de drumuri a trebuit să-i mute, pe bază de proces-verbal şi parastas, pe cheltuiala sa, pe cei plecaţi la cele veşnice. A fost nevoie chiar de organizarea unei licitaţii publice pentru desemnarea unei firmei care să ofere servicii de consultanţă pentru strămutare.
La mutat de stâlpi
Tot pe sectorul Şoimuş - Ilia, în 2017, excavatoarele constructorilor s-au trezit că intră în 14 stâlpi de înaltă tensiune, deşi în hărţile constructorilor nu apăreau. Mutarea lor a dat bătăi de cap şi a durat mai multe luni.
Şi strămoşii ne-au încurcat
O altă piedică, dar de altă factură au siturile arheologice. Primele au fost descoperite pe tronsonul Cernavodă - Medgidia de pe A2, iar la un moment dat a fost deschisă o anchetă de către DNA, pentru că existau bănuieli că ar fi fost distruse, cu bună-ştiinţă, pentru a nu întârzia construcţia. Despre cursul anchetei nu se mai ştie nimic, dar vestigii istorice au continuat să fie scoase la lumină pe multe şantiere. Cea mai importantă descoperire a fost făcută pe traseul autostrăzii Sibiu - Nădlac, unde arheologii au descoperit un oraş imens, cel mai vechi din Transilvania, mai vechi chiar decât piramidele egiptene, care, potrivit specialiştilor, au fost construite în perioada 2.630 - 2.611 î.Hr.
Încurcaţi de un gândac
„Gândacul croitor” Morimus Funereus (specie protejată), de pe traseul viitoarei autostrăzi Piteşti-Sibiu, este ultima problemă apărută. Ea este chiar şi în atenţia Comisiei Europene, iar autorităţile române au transmis deja că gândacii din această familie vor fi mutaţi cu ajutorul feromonilor. Dar sunt ele oare sigure că toţi gândacii Morimus Funereus vor fi mutaţi de pe traseul viitoarei autostrăzi, pentru că altfel, cine ştie. Poate ne trezim cu un infringement de la Bruxelles.
Defileul Jiului: păstrăvul din calea hidrocentralelor
Şi în domeniul hidroenergetic s-au găsit motive de natură ecologică pentru a bloca marile investiţii. Spre exemplu, pe Defileul Jiului, unde Hidroelectrica a investit aproximativ 120 de milioane de euro pentru construcţia de hidrocentrale, proiectul s-a oprit în faţa unei specii de păstrăv. Amenajarea constă în devierea a 85% din cursul apei prin conducte subterane, restul rămânând în albia naturală. Dar aici vieţuieşte un păstrăv care - spun ecologiştii - nu ar supravieţui în noua amenajare, cu atât de puţină apă. Iar fără păstrăv n-ar supravieţui nici vidrele, care se hrănesc cu specia respectivă. Pentru acest motiv, hidrocentralele Dumitra (realizată în proporţie de 95%) și Bumbești (50%), cu o putere totală instalată de 60 MW, nu pot fi puse în funcţiune. Hidroelectrica se mai luptă şi acum în instanţă, încercând să evite aruncarea banilor investiţi pe apa sâmbetei.(Dan Străuţ)
