x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Campaniile Jurnalul Cu cheia de gat Copiii cu casa de gat

Copiii cu casa de gat

de Carmen Preotesoiu    |    24 Aug 2006   •   00:00
Copiii cu casa de gat

De cand cu exodul "capsunarilor", aproape 19.000 de copii din Romania au ramas singuri acasa. Fie in grija bunicilor sau a altor rude, fie singuri. Multi dintre ei au devenit mama si tata pentru fratii mai mici. Altii, dorind sa simta gustul libertatii, au plecat de-acasa si-au sfarsit in inchisoare.

Fie ca muncesc toata ziua, fie ca se zbat pentru un "Foarte Bine" la scoala, majoritatea copiilor de "capsunari" uita de dorul parintilor si asteapta, ca pe cea mai de pret recompensa, calculatorul sau telefonul mobil marca Italia sau Spania. Unii, nauciti de lipsa mamei, isi pun capat zilelor, spanzurandu-se cu cravata tatalui.

FUGA DE ACASA. De mai bine de un an si jumatate, sase frati din comuna Ruginoasa, judetul Iasi, numara saptamanile de cand sunt singuri, in functie de taraitul telefonului din fiecare duminica. Copiii au ramas in grija fratelui mai mare, Catalin, devenit de-acum "stalpul" familiei. Baiatul are 17 ani, este in clasa a X-a la Profesionala si vrea sa se faca instalator, caci, asa cum i-a promis mama, "de-ndata ce termin scoala, ma ia si pe mine in strainatate, la facut bani". Toata iarna au stat singuri. Bunica nu prea a dat pe la ei. S-au cuibarit cate trei in paturile reci din casa carpita cu pamant umed, au mancat gorgoaze gasite prin camara, iar banii i-au strans pentru gardul ce trebuia facut in vara si pentru treptele casei care se prabusisera. Florin insa, fratele de 15 ani, s-a saturat de mirosul de mucegai al peretilor, de plansetele surorilor mai mici, de 5, respectiv 6 ani, si a fugit de-acasa, uitand de scoala si de grija fratilor. "Tot ce auzeam la telefon era sa fim cuminti si sa facem treaba. Am facut cat am facut, dar apoi m-am inhaitat cu gasca si am ajuns pe strazi, dupa care la o scoala speciala." Baiatul cu tatuaje facute cu pixul pe brate se codeste sa vorbeasca. Bunicul care venise din Targul Frumos, in vizita pe la ei, da sa povesteasca necazurile prin care a trecut cu copilul razvratit, dar bunica ii face semn repede, de teama ca nu cumva "sa vina asistenta sociala peste noi. Copiii nu duc lipsa de nimic, am cumparat pui de 200 de euro, masa e prea indestulatoare", se faleste femeia. Nepoata sa Gabriela nu este nici macar la varsta de scoala, dar stie deja ca nu trebuie sa-si doreasca jucarii si nici prea multe dulciuri. "Mami mi-a zis ca trebuie sa fac treaba", spune fetita somnoroasa. In fiecare dupa-amiaza cade franta de oboseala, caci in mainile ei si ale surorii sta toata curatenia, si apoi "io tre’ sa mestec in mancare ca sa nu se lipeasca, ca mamaia nu prea sta cu noi, ca zice ca nu suntem cuminti".

PENTRU TATA. Din hartiile lui Dumitru Lupu, asistentul social din comuna Ruginoasa, aflam ca doar 26 de copii ar avea parintii plecati peste hotare. Gura satului contrazice insa statistica angajatului primariei, marind cifra cam de cinci ori. "Ne este imposibil sa stim cati sunt cu adevarat", se justifica barbatul. "Parintii nu ne prea anunta ca au plecat din tara, mai ales daca se duc ilegal, iar noi aflam, fie daca ne sesizeaza scoala, fie de la vreun vecin care-i vede pe copii mereu singuri", explica reprezentantul Primariei din Ruginoasa. Comuna cu ulite prafuite scoate singura la iveala copiii fara parinti. Un pic tristi, un pic timizi si mereu cu treaba. Costel are 11 ani. Si oricat ai vrea, nu e chip sa-l convingi sa stea prea mult de vorba cu tine. Are de lucru. In fiecare dimineata, se trezeste cu noaptea-n cap ca sa care apa sau caramizi pentru casa ce si-o construieste unchiul sau. Ramas fara mama, in urma divortului, si fara tata, de vreun an, de cand a plecat in Italia, Costel a preluat gospodaria, sub indicatiile bunicului de 70 de ani. De teama ca nu cumva si tata sa ramana pentru totdeauna departe de el, Costel nu sta pe ganduri cand ridica galeata de 10 kile plina cu apa si nici cand merge sa taie lemne sau sa aiba grija de animale. "Bunicu’ vorbeste cu tata si ii spune daca am fost cuminte si daca am muncit. Daca tata e multumit, o sa stranga bani si o sa se intoarca acasa", rostogoleste cuvintele baiatul cu ochi albastri si cu bataturi in palme. La numai cateva case distanta de el, sta Cosmin. Are 8 ani si "o zi intreaga a plans ca a luat un «Bine». Stie ca, daca nu invata foarte bine, mama nu-i mai ia calculator", povesteste mandra de perseverenta copilului bunica, la care a fost lasat in grija de cei doi parinti plecati in Italia. Cosmin vorbeste cu parintii la telefon de vreo doua ori pe saptamana. "Le spui ca ti-e dor de ei?", il intreb. "Nu", rade baiatul, privind la avionul trimis ultima oara de mama. "Le zic ca am luat inca un «Foarte Bine» la scoala."

DROGURI SI TALHARIE. In Iasi, aproape 11.000 de copii, adica 10% din populatia scolara, au cel putin un parinte plecat din tara. Conform cercetarilor realizate de coordonatorul Centrului de Asistenta Psihopedagogica din Iasi, Maricica Buzescu, pe primul loc pe lista modificarilor comportamentale ale copiilor apare deprimarea, si de-aici, regresul scolar, agresivitatea, minciuna, insingurarea, dependenta de calculator, de droguri. Claudiu este un exemplu in acest sens. La putin timp dupa plecarea mamei sale in strainatate, a fugit de-acasa. Avea 11 ani. S-a suit in tren si a venit in oras. Cu o mama plecata la munca si cu un tata care il batea de fiecare data cand deschidea gura, baiatul a ajuns sa se intretina furand si spargand masini. "Am fost condamnat de trei ori la inchisoare pentru talharie. Cu tata nu ma intelegeam bine, io imi faceam mancare, io imi spalam, nu-mi zicea nimeni ce sa fac. Am fost lasat mai mult de capu’ meu. Din cauza anturajului, ma luam cu unu’, cu altu’, cheltuiam prin discoteci, prin baruri, furam de peste tot si vindeam. Eu eram cel mai mic din anturaj, ei aveau 15, 16 ani, m-au convins usor sa talharesc, iar treptat-treptat am inceput sa fiu io sefu’. M-am apucat de bautura, am inceput sa fumez si sa ma droghez. Imi trebuia multi bani si nu aveam decat daca furam. Acasa nu ma puteam intoarce, tata m-ar fi omorat", povesteste Claudiu. Cam asta a fost viata sa vreme de vreo cinci ani. Acum, tare mult si-ar dori sa nu fi renuntat la scoala, sa fi mers la facultate, sa nu fi ales drumul asta. "Prietenii mei buni din copilarie au ajuns studenti, puteam sa fiu si io, dar nu i-am ascultat, am ales talharia, am ales puscaria. Poate daca era mama acasa, n-ajungeam pe strazi."

CHINUITI. Pentru aproape 19.000 de romani, de ceva timp, din vocabularul lor au disparut cuvintele: copilarie, mama, tata. Cei mai mari le-au inlocuit cu altele precum: Spania, Italia, euro, calculator, munca. Suferinta insa se vede mai cu seama pe chipul celor cateva mii de scolari, care de-abia acum au aflat ce inseamna cu adevarat cuvantul "dor". Ei sunt mai mult decat "generatia copiilor cu cheia de gat". Sunt "generatia copiilor cu casa de gat".

VESTEA CARE A ADUS-O PE MAMA
DOR. Copilul de 11 ani s-a sinucis, crezand ca asa isi va aduce mama mai repede inapoi
La 27 martie a.c., in comuna Ciortesti, un baietel de 11 ani s-a spanzurat cu o cravata pe care a atarnat-o de un cui. Tot satul a vuit de vestea cutremuratoare: "Copilul Lilianei, femeia plecata in Italia, s-a spanzurat!". "El isi dorea foarte mult un calculator", spune mama printre lacrimi. "Pentru el m-am dus. Numai ca, intr-o zi, tatal sau i-a spus ca fie ca mai stau acolo, fie ca vin acasa, el tot ii va lua calculator, din ce mai strange. Doamna invatatoare mi-a povestit ca baiatul meu ar fi zis la scoala ca stie el cum sa ma aduca inapoi mai repede. Cred ca a vrut doar sa ne sperie", plange femeia, in timp ce toarna ulei in candela care arde pe mormantul lui Razvan. Acum munceste tot pentru el. "Vreau sa traiesc clipa cand i se va face si lui slujba in biserica. Si, pentru ca s-a sinucis, trebuie sa-i fac 40 de parastase." In 2006, un alt copil de 14 ani, din comuna Barnova, s-a sinucis, pentru ca mama sa nu voia sa-i cumpere calculator din banii trimisi de tatal aflat la munca in Spania.

TARA CELOR INSINGURATI
Conform datelor primite de la Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, la sfarsitul trimestrului I 2006, in 13.555 de familii, ambii parinti erau plecati la munca in strainatate. 18.754 de copii ramasesera in tara, in grija bunicilor sau a vecinilor. Judetele cu cel mai mare numar de copii cu parintii plecati in strainatate sunt: Iasi, Suceava, Vrancea, Neamt, Valcea, Teleorman, Hunedoara, Dambovita, Botosani, Vaslui.

×
Subiecte în articol: mama scoala tata cu cheia de gat