Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
S-a gătat şi cea de-a IX-a ediţie a Festivalului Folk You!Florian Pittiş. Au fost patru seri magnifice. Noi, echipa care ne-am dăruit până la epuizare, suntem trişti. Nu ne vine să credem că s-a terminat. Am privit, cu ochii în lacrimi, cum scena ridicată de Stage Expert cobora încet-încet. Ne-am fi dorit să mai fie încă o zi de Folk You!, deşi fiecare dintre noi abia se mai putea ţine în picioare. Împreună am realizat un lucru minunat care, sub ochii noştri, dispărea. Mă uitam la Jonnie, Mihaela, Ramona, Alexandru, Rocsana, Oana, Karina, Eliza, Marin şi la voluntarii de la Asociaţia Eventor cum încercau, cu fărâma de putere pe care o mai aveau, să nu se înece în lacrimi. Cu toţii spuneau că ne vedem şi la anul, la cea de-a X-a ediţie a Festivalului Folk You! Au descoperit frumuseţea acestui eveniment cultural şi vor să mai fie, la nesfârşit. Vorba lui Nichita Stănescu, “te va dori, te va fii, fiindu-te. Dacă nu, nu! Adio!”.
Anul acesta l-am avut alături de noi şi pe Grigore Leşe, care nu avea nici cea mai vagă idee ce înseamnă Folk You! Dar a onorat invitaţia lui Marius Tucă. I-am putut citi pe faţă o uşoară îngrijorare înainte de a se urca pe scenă. Însă, după ce s-a aruncat în marea de oameni, Leşe a fost fabulos. “Hotarul mult disputat de imperii a fost prins într-o cingătoare vie, colorată, ca semn al puterii şi unirii ne-a mărturisit Leşe. Am urcat câteva trepte până la scena devenită altar, acolo unde în fiecare an, atunci când vara îşi întoarce faţa către toamnă, timp de câteva zile şi nopţi, tinerii vin ca la o împărtăşanie. Ei m-au făcut să mă simt ca un arhanghel împurpurat. Albul cămăşii mele era suspendat între mare şi cer, parcă ar fi vrut să oprească Soarele, să nu se ducă spre casa negurii. Clopul negru căptuşea pântecele lumii, gândurile întunecate dispăreau, marea era cuprinsă de pânza lăptoasă a zărilor, ca un cearşaf ce însoţea nunta zilei cu noaptea. Totul a fost ca un vis, dar instinctele primitive trebuiau luminate şi îmblânzite. Am mers spre noapte horind împreună cu tinerii veniţi la Vama Veche, pentru a ne aduce aminte împreună, prin gesturi şi cântece, de rituri străvechi. «Nu lăsa, Măicuţă,/ Să pierim pe cale/ Că noi suntem fiii/ Lacrimilor tale./ Scapă-ne de patimi/ Şi de pofte rele/ Şi ne schimbă-n mândre/ Mărgăritarele…».”
Folk You!Florian Pittiş este fiul lacrimilor noastre, nu va pieri pe cale, atât timp cât nu vom uita de îndemnul lui Moţu Pittiş: “Nu vă mai lăsaţi constrânşi de nimeni şi de nimic, nici de vremuri, nici de oameni, fără ură, fără regrete şi fără resentimente. Mergeţi înainte ca şi cum timpul n-ar exista. Eliberaţi-vă de tot şi de toate, cu gândul că trebuie să trăiţi pentru şi în adevăr, căci doar adevărul vă va face liberi. Şi numai liberi fiind, veţi putea atinge în viaţă fericirea”.
Vama Veche, nu Mamaia!
Circulă un zvon cum că Festivalul Folk You!Florian Pittiş se va muta la Mamaia. Nu este deloc adevărat. Se pare că cineva îşi doreşte foarte tare să strice configuraţia şi sensul festivalului prin introducerea unor elemente străine conceptului. Să fie foarte clar pentru toată lumea că spiritul Folk You! înseamnă Vama Veche, aşa cum este ea, şi nu Mamaia. Mamaia înseamnă divertisment şi atât. Vama Veche înseamnă ceea ce am consimţit cu toţii şi înseamnă: Mişcarea de Rezistenţă împotriva prostiei revărsate. În ultima seară, pe 5 august, l-am simţit aproape pe Moţu Pittiş. Şi nu am fost singura. Şi Ducu Bertzi a simţit cum, din Împărăţia Cerurilor, Florian Pittiş a coborât puţin pentru a ne auzi şi a ne vedea mai bine. Plecăciune până la cer!
