Reversul medaliei: pământ vândut străinilor degeaba

In comunele din sudul judetului Mehedinti, strainii au cumparat mii de hectare de teren agricol. Putini dintre ei s-au apucat sa-l si mun­ceas­ca. Exploatarea pamantului ro­ma­nesc nu inseamna insa numai cultiva­rea lui.

La Devesel, un francez si un ita­lian au, impreuna, aproape 400 de hectare de teren arabil. SC HINO.RO SRL din Drobeta-Turnu Severin, firma detinuta de Rolland Pizzaro Remy (64 ani), din Peymeinade (Franta), in asociere cu un cetatean roman, a cumparat un deal intreg in Devesel. Daca ii intrebi pe sateni, francezul a cumparat dealul ca sa cultive trandafiri si sa faca o fabrica de parfumuri, dar a dat faliment si acum ar fi prin Caraibe.

In realitate, desi, conform in­cadrarii CAEN, societatea HINO.RO se ocupa de cultura cerealelor, pomicultura si cultura altor plante fructi-fere, cele 300 de hectare de la De­ve­sel au fost lasate parloaga. "N-au pus niciodata nimic. Pe dealul ala, uitati-va, a crescut si lastaris de neingrijit ce e", zice primarul Alexandru Mimis, aratand spre palcul de padure tanara care s-a instalat pe deal. Nici francezul, nici asociatul lui roman nu au fost de gasit. Angajatii HINO.RO ne-au spus ca sunt plecati din tara.

100 de hectare de teren are in Devesel si SC CARIDANIO SRL din Ti­misoara, despre care primarul Mimis spune ca, la fel ca si in cazul SC HINO.RO, proprietarii n-au fost niciodata interesati sa le lucreze. Pe lan­ga terenul agricol, firma a mai cum­parat si cateva zeci de hectare de padure in Devesel. "Nici pe astea nu le exploateaza", spune primarul. Si nu e de mirare, din moment ce CARIDANIO SRL nu are nici o le­ga­t­ura cu agricultura, ci este, de fapt, o so­cietate imobiliara. Asociatul unic, ita­lianul Antonio Prandi, nu prea sta prin Romania. Achizitiile le face, de obicei, prin imputerniciti. La sediul fir­mei, contabila lui Prandi ne-a explicat ca terenurile din Devesel, ca si al­tele pe care italianul le-a achi­zi­tio­nat in Romania, au fost cumparate pentru a fi revandute: "In perioada asta, de criza, nu prea facem vanzari. Deocamdata inca mai cumparam. Si, cine stie, daca lucrurile n-or sa se indrepte, nu e exclus sa cultivam chiar noi ceva pe acele terenuri".

Chiar si necultivate si in ciuda perioadei de criza, terenurile aduc bani. "Zona noastra e incadrata ca zona defavorizata, iar cine are pamant ia subventii frumusele – 160 de euro la hectarul de teren cultivat si 100 de euro pentru cel necultivat. Sunt bani europeni, de la APIA, care se dau chiar daca terenul nu e muncit, macar ca sa fie intretinut – curatat, cosit... Dar ei nici macar atat nu fac. Au fost si cazuri in care l-au declarat cultivat si au luat subventie mai mare, desi el a ramas tot necultivat. In cazul asta, APIA e organismul care trebuie sa verifice. Numai ca verificarile se fac prin sondaj, iar daca te prind nu fac decat sa-ti taie subventia si sa iti interzica sa mai depui cerere la ei pentru urmatorii trei ani", spune primarul din Devesel.

In comuna Bacles, cinci firme care apartin unor cetateni straini au cumparat aproape 20% din suprafata agricola. "Actiunea asta, de cum­pa­ra­re a terenurilor in zona de straini, a inceput prin anul 2000 si s-a in­cheiat prin 2007-2008. Cei care au cum­parat nu au cultivat niciodata ni­mic pe ele. Ma rog, o mica parte dintre ele sunt luate in arenda – avem doi arendatori la nivelul comunei care cultiva suprafete mai mari. Dar firmele proprietare nu au facut nimic pe ele niciodata", spune primarul Constantin Preda.

SC ELHOLM SRL, din comuna Ticvaniu Mare, judetul Caras-Se­ve­rin, detine 377 hectare de teren nelucrat la Bacles. Infiintata in 2007 si avandu-i ca asociati pe cetateanul danez Elholm Carsten Bonefeld si societatea Elholm Holding ApS, inregistrata in Danemarca, firma figu­reaza, conform clasificarii CAEN, ca avand ca principal obiect de activitate cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase. Din 2009 insa, cand a inregistrat o pierdere de peste 338.000 de lei si datorii de aproape 7,2 milioane de lei, danezul a plecat din Romania. La numarul de contact al firmei sale raspunde o femeie care, initial, spune ca tine legatura cu "domnul Elholm", insa cand afla despre ce vrem sa stam de vorba cu el schimba foaia si sustine ca n-a mai vorbit cu patronul ELHOLM SRL de cand acesta s-a intors in Danemarca.

Cel mai mult teren in Bacles a fost cumparat de SC SAMUR SYSTEMS din Brasov. Aproximativ 944 hectare a achizitionat cetateanul austriac de origine romana Vladimir Rares Purtuc, asociat unic al SRL-ului. E, de departe, cea mai surprinzatoare achizitie, intrucat firma austriacului n-are nici in clin, nici in maneca cu agricultura, ci se ocupa cu "prelucra­rea datelor, administrarea paginilor web si activitati conexe". "Nu pot sa-mi dau seama de ce a luat terenurile daca nu face nimic cu ele. Singura explicatie pe care o gasesc este aceea ca, probabil, le foloseste pentru a gaja credite – fie in Romania, fie la el in tara", incearca o explicatie primarul Constantin Preda.

SC GIVESCU SRL, firma a trei italieni – Luigi Valdinoci, Valerio Piccini si Gianni Borghi –, e singura care a cumparat teren la Bacles si l-a arendat. "Din terenurile noastre, care nu sunt foarte multe, nimic nu este nelucrat. E drept ca nu lucram noi, ci am arendat suprafetele, care acum sunt cultivate cu grau, porumb, orz...", explica economistul firmei.

Celelalte firme straine care au terenuri in Bacles sunt SC ROSWISS SRL din Sibiu, detinuta de doi el­ve­tie­ni, Pius Waser si Rolf Pfrunder, printr-o societate inmatriculata in In­sulele Virgine Britanice – Agroinvest Romania Limited si care a ac­hi­z­itionat pamantul pentru afaceri imobiliare, si SC AGRIA TRADING SRL, tot o companie imobiliara, de­ti­nuta de cetateni austrieci, care in prezent este in insolventa.

"La noi in comuna nu exista nici un strain care sa faca treaba in agricultura. Avem doar doi investitori romani, care produc in sistem industrial floarea-soarelui, porumb, grau... Dar pentru terenul necultivat in zona noastra APIA da o subventie de 80 euro la hectar. Si daca oricum le vin niste bani, ce interes mai au sa lucreze pamantul?", se intreaba retoric primarul Preda.

Cu toate ca nu-l lucreaza, atat fir­mele care au cumparat terenuri in De­vesel, cat si cele care au luat in Bacles sunt, conform datelor de la primarii, la zi cu plata impozitelor si a taxelor locale. "La inceputul fie­carui an se face o declaratie de im­pu­nere, iar firmele ne vireaza banii in con­tul Primariei. Eu, personal, nu i-am cunoscut niciodata pe acesti stra­ini. Mai vin uneori reprezentanti, ad­mi­nistratori ai firmelor lor, care sunt romani, ca sa ia adeverintele pentru APIA", zice primarul din Bacles.

Cititi maine: Povestea romancei, italianca prin adoptie, care s-a intors acasa, a cumparat pamant si a luat in grija, gratis, toate necazurile oamenilor de pe el.