Festivalul "Tarafuri şi Fanfare" - Lăutari adevăraţi

de Roxana Roseti | 30 Sep 2007 • 00:00

Sursa foto: Marin Raica/

Zi de toamnă pănă-n seară. A inceput ieri la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", continuă şi astăzi. O serbare cămpenească in inima Bucureştilor. Vioară, basfligorn, trompetă, ţambal, bas, tilincă, fluier, caval, cimpoi, trompete, clarinete, ocarină, nai, tobe şi căte altele. Despre ele nu auzi in fiecare zi. Instrumente lăutăreşti tradiţionale, dar şi căteva dintre cele ţărăneşti şi-au ieşit din matcă ieri şi ies şi azi.

Zi de toamnă pănă-n seară. A inceput ieri la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", continuă şi astăzi. O serbare cămpenească in inima Bucureştilor.

Vioară, basfligorn, trompetă, ţambal, bas, tilincă, fluier, caval, cimpoi, trompete, clarinete, ocarină, nai, tobe şi căte altele. Despre ele nu auzi in fiecare zi. Instrumente lăutăreşti tradiţionale, dar şi căteva dintre cele ţărăneşti şi-au ieşit din matcă ieri şi ies şi azi. La Festivalul "Tarafuri şi Fanfare", la care Jurnalul Naţional vă invită cu mare drag.

Inceputul. Sămbătă pe la prănz. Fanfara lui Gălan, strănsă toată in jurul unui copac gros. Sunt suspect de tăcuţi. Peste o jumătate de oră deschid programul Festivalului. Au oare emoţii? "Ne simţim foarte bine, dar emoţii sunt! Pentru că noi căntăm pentru prima oară la Muzeul Satului. De fapt, n-am mai fost pănă acum la Muzeul Satului!", spune Mihai Gălan. Care specifică: "Nu mă pot numi şeful Fanfarei, pentru că toţi suntem veri şi fraţi de gradul unu. Eu ii ţin in frău pe toţi. Vor cănta o oră, vă daţi seama!".

Lume vine, dar la inceput timid. Un Festival al "Tarafurilor şi Fanfarelor"? Sună aşa, cam altfel pentru vremurile acestea. Lume vine, dar deja nu mai vine timid. Pentru că s-a dezlănţuit nebunia, iar "filmul" zilei de ieri a arătat astfel: 14:00-15:00: Fanfara lui Gălan din Cugir, 15:00-16:00: Taraful de la Ianca, 16:00-17:00: Taraful din Săngiorz Băi, 17:00-18:00: Taraful de la Goicea; 18:00-19:00: Taraf vlăşcean.

Totul a culminat cănd publicul a fost invitat să recunoască instrumentele sau căntecele interpretate. Un efort in aceste timpuri incărcate cu altfel de instrumente decăt cele din cadrul Festivalului. Iar efortul publicului de a recunoaşte instrumentele lăutarilor a fost recompensat cu premii constănd in CD-uri şi cărţi editate de Jurnalul Naţional. Să nu uităm că partenerii Jurnalului Naţional in toată această frumoasă nebunie sunt: Institutul de Etnografie şi Folclor "Constantin Brăiloiu", Asociaţia Folcloriştilor Romăni şi Radio3Net "Florian Pittiş".

Fericire. Marele etnolog, profesorul Ion Ghinoiu s-a numărat printre primii veniţi. Bucuria lui era lesne de inţeles: de cănd işi dorea o asemenea desfăşurare de forţe in domeniul folclorului: "Domnule, e nemaipomenit! Nu-mi vine să-mi cred ochilor!". Primarul Sectorului 2, Neculai Onţanu, a ocupat din prima un loc in faţă. Nu de alta, dar voia să vadă şi să audă mai bine fanfarele şi tarafurile. Margareta Păslaru era cea mai fericită. Fericită că se poate petrece aşa ceva: "Este extraordinar ce se intămplă aici. Numai in străinătate se fac asemenea lucruri, pentru că acolo ştiu cum să pună in valoare tot ceea ce este ieşit din comun, original". Directorul Jurnalului Naţional, Marius Tucă, nu a lipsit de la acest eveniment: a discutat cu cei prezenţi, i-a susţinut pe lăutari, a dat autografe şi a stat aproape tot timpul in picioare! Nu va lipsi nici astăzi. Cănd Festivalul continuă, iar muzicanţii vor cănta la fel de bine. Adică live!

Lăutarii adevăraţi formează o confrerie selectă, nu au invăţat Â«din cărţiÂ», unii au foarte puţină şcoală sau deloc, arta lor nu incape in tiparele savante, iar variaţia şi improvizaţia le sunt legi de căpătăi. Majoritatea sunt Â«dăruiţiÂ», au instincte telepatice, simt ce, cum, cănd şi căt trebuie să cănte. De multe ori ajung să creeze un fel de hipnoze colective!"

dr. Marian Lupaşcu cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor "Constantin Brăiloiu"

Este extraordinar ce se intămplă aici. Numai in străinătate se fac asemenea lucruri, pentru că acolo ştiu cum să pună in valoare tot ceea ce este ieşit din comun, original. Sunetul de fanfară e un sunet aparte, de aceea o asemenea iniţiativă este demnă de toată lauda"

Margareta Păslaru