Coada pentru supravietuire

Ies din rand epuizati si tremura cu mainile pline de medicamente. Spri-jina peretii de la intrarea in farma-cie si, dupa cativa pasi, se asaza pe bordura caldaramului. Cu un ochi la reteta, cu altul la banutii inghesuiti in portmoneul jerpelit, numara in gand lunile sau anii ce-i mai au de trait.

Ies din rand epuizati si tremura, cu mainile pline de medicamente. Sprijina peretii de la intrare si, dupa cativa pasi, se asaza speriati pe bordura caldaramului. Cu un ochi la reteta, cu altul la banutii inghesuiti in portmoneul jerpelit, numara in gand lunile sau anii ce-i mai au de trait. Ne miram cum, "enigmatici si cuminti", ne tin uneori calea in drumul nostru repezit, tineresc.

"Daca mor, banii nu mai pot fi sustrasi, raman aici." Imi arata pachetul jerpelit de tigari (More), unde de cinci minute (incheiate fix) inghesuie doua bancnote de 50.000. "Ii ascund aici, dupa tigari - nimeni nu se chinuieste sa sustraga din buzunar un pachet vechi, pe cand asa, chiar si portofelul gol, plin de acte, e valoros." Pentru cei tineri, batranii par ca se misca cu incetinitorul. Spre nicaierea. Isi gasesc o ocupatie, o mica pierdere de timp. Exemplul batranului de 72 de ani bolnav de ulcer. A meritat sa-si petreaca cinci minute pentru a-si dosi 100.000 de lei? Intrebarea e inutila. Lui acesti bani ii ajung sa traiasca pentru cateva zile, dupa cum singur marturiseste. A stat la rand la farmacia unde a gasit toate medicamentele compensate si a indurat calvarul cumpararii medicamentelor. Plange. Ca atatia batrani intalniti in periplul pe la farmaciile iesene.

MANANC SI PLANG. Sunt si dintre aceia care nu apuca sa ia medicamente. Raman cu pumnii stransi in care au mototolit, cat au stat in rand, bancnota pregatita pentru plata. La farmacia din centrul Iasiului nu au mai apucat sa-si ia medicamente doua persoane de varsta a treia.

"Am lucrat 50 de ani la CET cu substante toxice (acid clorhidric), printre utilaje, si am facut ulcer. Am iesit la pensie cu cinci milioane. Nu am mancat de o saptamana." E si foarte, foarte slab. "Am fost la medic si mi-a zis sa ma internez, e foarte rau sa suferi cu stomacul... Am stari de greata, voma, ameteala. Incerc sa fac tratamentul acasa, daca m-o tine Dumnezeu." Nu poate inghiti decat branza de vaci si cartofi fierti, de aceea abia se mai tine pe picioare. "La inceputul fiecarei luni e rand mare la compensate: coada se formeaza pentru ca farmaciile primesc prea putine medicamente." Sunt cazuri in care, desi vine din timp la coada din fata farmaciei, nu mai "apuca" hapurile si atunci trebuie sa amane tratamentul pentru luna cealalta. "Am noroc ca boala uneori merge bine, dar pentru cei cu boli grave, ce sa mai zic"... Plange iar. Nu-i cere nimeni bani pentru lacrimile varsate.

MAMA DISPERATA. Farmacia de langa Policlinica nr.1 Iasi. Unu, doi… 15 clienti. Si nu e zi de compensate. Femeia cu copilul in brate a stat la rand fix o jumatate de ora. E drept ca si cei din fata, pensionari, au avut de luat fiecare cate un brat de medicamente. Dar si farmacista e o "cacaita", dupa cum observa singurul tanar de la rand, grabit nevoie mare. Pruncul i s-a incolacit femeii pe burta. Cu o mana isi ridica baticul cazut pe ochi, cu cealalta isi vede de rest si de medicamente. "Asta micu’ are colici, fetita e oparita intre picioare, iar celalalt e la spital cu bronhopneumonie. Am dat cateva milioane pe medicamentele copiilor luna asta. Noroc ca mi-i barbatu-meu plecat la munca in strainatate." Plange copilul. Plange si mama. Sanatate! Si... "sa traiti bine!".

Batranul Ion Salceanu are 70 de ani si a facut si el infarct, ca multi altii de varsta lui. Are toate bolile batranetii. Adenom de prostata, cardiopatie ischemica, fibrilatii, tensiune si altele, pe langa infarct. "Cand am facut era cineva langa mine sa cheme ambulanta, acum am doar un telefon, sotia mi-a murit. Mi-a pierit deodata pofta de mancare si am slabit, asa ca mi-am luat, pe langa sacosa de medicamente pentru inima, si una pentru intarirea organismului, daca mai poate fi vorba de intarire la varsta mea." Noroc ca are o pensie rezonabila si il mai ajuta rudele, ca altfel nu s-ar putea descurca cu banii. In zilele de intai ale lunii, mai ales in cartierele marginase, e foarte mare coada la medicamente. "Eu prefer sa nu stau si sa las pe unul mai tanar sa mi le ia." Ii dau si lui lacrimile. E nefericit ca, asa cardiac cum e, oboseste repede si nu are cu ce ajunge acasa. "Ar trebui sa iau taxi, dar am eu bani de taxi?" Locuieste pe singura strada importanta a Iasiului, care nu are un mijloc de transport: Sararie. Trotuarele aluneca in panta. "Am facut nenumarate memorii la Primarie, dar fara nici un raspuns. E curios cum aceasta strada lunga si aproape de centru nu a fost niciodata in atentia municipalitatii. Pentru un cardiac e moarte curata. Si nici farmacii nu sunt in zona", se plange batranul.

30 KM PENTRU UN PARACETAMOL. Neculai Chelarescu are 61 de ani si e din Scanteia. "Femeia are un tratament care costa 500.000 lei, pentru bolile ei, si eu tot atat las la farmacie pentru infarct si altele. Daca intrerup tratamentul, mor. Cu un copil de intretinut din 3 milioane veniturile comune, cum sa ma ingrijesc? Ma cheama doctorii de multe ori fara rost. Fac drumuri la Iasi. La farmacia din comuna nu gasesc niciodata medicamentele compensate, asa ca fac 30 de kilometri la Iasi pentru un paracetamol", spune barbatul. Lacrimile ii picura pe foile de observatii, pe retete. Pe hartii e trecut un intreg pomelnic: infarct acut, hipercelesterolemie, hipertensiune, aritmie, insuficienta cardiaca, chist renal. "Timp de 30 de ani m-am trezit la 3 dimineata si m-am intors seara la zece si am 3 milioane pensie. Plang pentru ca in Romania nu se poate trai, de boli, din cauza lipsei banilor, a indiferentei autoritatilor, a politicienilor. Unde e Dumnezeu, sa ne vada?"

SUFERINTA
"Femeia are o reteta care costa 500.000 lei. Iar eu tot atat las la farmacie, pentru infarct si altele. Daca intrerup tratamentul, mor. Cu un copil de intretinut din 3 milioane veniturile comune, cum sa ma ingrijesc? Ma cheama doctorii fara rost. La farmacia din comuna nu gasesc niciodata medicamentele compensate, asa ca fac 30 de kilometri la Iasi pentru un paracetamol" - Neculai Chelarescu, pensionar din Scanteia

ASTA ARE, ASTA N-ARE

In judetul Iasi, in luna august, din cele 78 de miliarde de lei alocate pentru compensate si gratuite, zece miliarde au ramas necheltuite. Dar cozi au fost si inca sunt la farmacii. Gabriela Streit, presedintele Colegiului Farmacistilor din Iasi, crede ca e vorba despre un fel de "psihoza". "Sunt trei motive pentru care se formeaza astfel de randuri: obisnuinta pacientilor de a se inghesui la farmacii la inceput de luna, faptul ca medicii de familie ii cheama pentru prescrierea retetelor tot in primele zile din luna si comoditatea oamenilor. Multi ies din spitale cu reteta in mana si vor sa cumpere medicamentele de la cea mai apropiata farmacie", spune Streit. De parca medicii prescriu tratamente pe care pacientii le-ar putea urma cand binevoiesc si cand au bani... In 2006, celor peste 200 de farmacii din judetul Iasi li s-au alocat 580 de miliarde de lei vechi. Teoretic, banii ar trebui sa ajunga. Dar apar situatii in care la unele farmacii lipsesc medicamentele, desi acestea mai au fonduri, in vreme ce altele au medicamente, dar n-au bani. Oamenii merg la farmaciile din zonele centrale, in timp ce la unitatile din cartiere exista bani, dar nu sunt medicamente.

VA URMA

Maine veti putea citi aventura pensionarilor care, abandonand coada din fata farmaciei, stau ore intregi la rand pentru un masaj. Gratuit.

SCRIETI-NE

Asteptam mesajele dumneavoastra cu povesti adevarate despre cozile la care ati stat, pe adresa redactiei, la numarul de fax: 021/318.20.22, pe forumul ziarului sau pe e-mail: lacoada@jurnalul.ro . Cele mai interesante mesaje vor fi publicate in Jurnalul National.