Agatha Christie de România se temea de hoţi

Primele cuvinte ale emisiunii cu scriitoarea de romane poliţiste Rodica Ojog Braşoveanu au fost: „Vezi coada asta de mătură, cu ea caut în fiecare seară ca nu cumva sub pat să se fi ascuns un hoţ. Mi-e frică tare de hoţi. Am cerut să se înlăture şi iedera de pe pereţii casei, ca să nu poată să se caţere vreun tâlhar şi să pătrundă în casă. Iacătă că deşteapta aia de cucoană din cărţile mele, Minerva, cu flerul ei în a descoperi bandiţii aparent inocenţi nu mă ajută şi pe mine să mă feresc de bandiţi”! Grăsuţa simpatică cu succes teribil la cititori Rodica Ojog Braşoveanu era o cascadă de vorbe, gureşă, fără nici o ezitare în a povesti şi a face confesiuni. Se simţea avocata de profesie în farmecul scriitoarei iubite de toată lumea. Romanele poliţiste ale Rodicăi-Ojog Braşoveanu făceau deliciile românilor, se epuizau urgent din librării, le citeau cu sufletul la gură şi liceeni, şi bunici, le răsfoiau în tramvai bărbaţii ieşiţi de la serviciu, adesea femeile ţineau cu o mână plasă cu zarzavaturi şi cu cealaltă dădeau paginile thrilerelor iscusite cu semnătura ei. Ştia talentata autoare să semene inteligenţă în cărţile ei, nu erau nişte brute, nişte primitivi borfaşii, îi creiona ca infractori vicleni, înconjurându-se de fente derutante pentru oamenii legii şi, bineînţeles, pentru cititori. Anchetatorii nu erau creaţi de fermecătoarea autoare ca nişte funcţionari înţepeniţi, lesne de dus de nas, dar marele ajutor era plănuit de scriitoare să vină de la o cucoană fabuloasă, Minerva, fostă profesoară de matematică, cochetând cu serviciile secrete, cu grad de maior, care descâlcea enigmele crimelor, bandelor de jefuitori. Sfătuitoarea anchetatorilor îl dăscălea şi-l modela pe fostul ei elev, pe locotenentul Dobrescu, un duo de neutralizare a infractorilor pe care nu se putea să nu-i îndrăgeşti din paginile seriei de romane poliţiste. Talent cu prea plin, inteligenţă fină la autoarea Rodica Ojog Braşoveanu. A fost o performanţă să fiu invitat cu emisiunea mea de la Antenă în casa veche, dintre războaie, din spatele Tribunalului, unde locuia, căci nu dădea decât rar acceptul unui interviu. Scriitoarea făcea parte dintr-o familie de fruntaşi liberali, în hol era chiar bustul rudei care fusese ministru. Rodica Ojog Braşoveanu se inspira din experienţa ei trecută de avocată, din poveştile auzite pe culoarele paşilor pierduţi din tribunal, dar îi răsăreau idei şi din nopţile petrecute la restaurant cu boema actorilor, soţul ei era fermecătorul actor Cosma Braşoveanu. Ce reuşit a fost filmul regizat de Geo Saizescu după romanul Rodicăi Ojog Braşoveanu, „Omul de la capătul firului”, recent revăzut la televizor, cu o distribuţie teribilă, Ileana Stana Ionescu, Papaiani, Amza, Silviu Stănculescu, Cotescu, Besoiu!