Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vă mai amintiți, probabil ce scandal s-a iscat acum câțiva ani atunci când Ioan Rus,la acea vreme demnitar și lider al PSD, a spus că deși românii plecați la muncă peste hotare au peste 1500 de euro pe lună odraslele lor ,,se fac golani acasă’’ și „nevestele curve’’! Au curs, valuri după valuri,sudalmele și mesajele de revoltă, încât acela care și-a permis aceste nesăbuite ziceri a trebuit să facă câțiva pași în spate și, până la urmă, să se retragă din primul plan al vieții publice. Nu pot, acum, să afirm că persoana la care mă refer a făcut-o de bună voie și pe deplin conștient de urâtul impact a declarațiilor sale sau după ce a fost somat de liderii, de atunci, ai partidului său. Fapt este că declarațiile lui Ioan Rus nu au trecut neobservate și, cu atât mai puțin, nesancționate.
Nu același lucru s-a întâmplat și după ce, în încercarea disperată de a justifica măsura hiper-abuzivă de amânare a creșterii alocațiilor copiilor, două proeminente figuri ale PNL, partid-forță al actualei guWERNări, au făcut declarații la fel de jignitoare la adresa familiilor cu mulți copii. Astfel, deputatul Florin Roman a susținut că în zona rurală sunt foarte mulți care fac mulți copii și alocația devine principala sursă de venit a familiei ,,care nu se duce pe educația copilului’’. De parcă această otrăvită vorbă nu era de ajuns, uite că, la scurtă vreme, Raluca Turcan a declarat, cu subiect și predicat, că ,,sunt copii în România care nici nu au mirosit alocațiile pentru că părinții sau aparținătorii le cheltuiesc pe băutură’’.
Să fim bine înțeleși, dacă în cazul deputatului Florin Roman nici nu ne așteptam la altceva, dat fiind precedentul unor mai multe declarații de aceeași manieră, în cazul Ralucăi Turcan, lucrurile se complică foarte tare dacă ținem cont de faptul că domnia sa este titularul calității de ministru al muncii și protecției sociale. Motiv pentru care ne putem lesne întreba: la ce fel de protecție socială ne-am mai putea aștepta de la un ministru care nu doar că așa se exprimă, dar chiar și gândește în acest fel?
Că aceste două mesaje transmise în spațiul public anume pentru a justifica încăpățânarea cu care premierul Florin Cîțu și băieții lui resping orice încercare, legitimă și temeinic argumentată, de a-i convinge cât de necesară este creșterea alocației copiilor, nu i-au pus pe gânduri pe liderii PNL, fie și datorită impactului negativ și foarte păgubitor pe care îl au asupra electoratului, asta nici că trebuie să ne mai mire. Trebuia să știm, până la ora asta, că politicile PNL nu au menirea să răspundă așteptărilor marii majorități a populației scumpei noastre patrii, ci doar să fie aliniate unor abuzive și draconice scenarii ale austerității. Scenarii pentru care nu binele public prevalează, ci numai și numai jocurile mercantile reglate de mâna invizibilă a pieței. Așa că nici nu era cazul ca de la PNL sau aliați săi în monstruoasa coaliție de guWERNare putem să așteptăm o reacție, cu atât mai mult cu cât suntem încă la trei ani distanță de viitoarele alegeri, iar scenariul unor anticipate nu este decât o chestiune de domeniul unui vis frumos și prea frumos să poată fi adevărat…
Mă miră, însă, muțenia sau, mai rău, resemnarea bleagă cu care societatea civilă a reacționat( ca să zic așa!) la aceste nenorocite spuse ale unor emblematice personaje ale partidului de guWERNământ. Cât despre tăcerea pe care, și de această dată, o păstrează domnul pseudo-președinte Klaus Iohannis, cu atât mai puțin ea îmi este de mirare. Că doar domnia sa tocmai s-a mai odihnit nițeluș de la telerecitalul de strâns gunoaie pe care l-a dat pe niște meleaguri pitorești, deși mulți oameni cu scaun la cap i-au atras atenția că mai de folos ar fi fost să dea o fugă până aici, în sectorul1 al Capitalei, pe care încăpățânarea și fițele doamnei Clotilde Armand l-au îngropat- la propriu și nu doar la figurat!- sub munții de gunoaie. În acest context, rușinos și umilitor, a existat și o salutară excepție, dezbaterea pe care a moderat-o Oana Zamfir pe canalul Antena 3. Căreia i se adaugă dezbaterea în curs de derulare , tot pe canalul Antena 3, de data asta una moderată de Cătălina Porumbel. Dezbateri curajoase și solide care,totuși, nu cred că vor avea impact și consecințe asupra decidenților momentului. Cinismul și autosuficiența actualilor guWERNanți fiind de o lugubră notorietate.
Admit, desigur, că sunt deloc puține cazuri în care părinți iresponsabili cheltuiesc alocațiile copiilor pe băutură sau pe alte chestii, dar asta nu poate în nici-un caz să fie un motiv pentru a arunca și copilul odată cu apa din albie. La cel de adevărat fiind,în primul rând, faptul că,dacă avem atât de multe familii ale căror unica sursă sigură și stabilă de venit o reprezintă alocațiile copiilor în special din mediul rural,aceasta este pentru că actuala guWERNare nu a venit măcar cu un singur proiect viabil pentru protejarea și modernizarea agriculturii țării și pentru salvarea satului românesc de la dezastru. Proiect sau proiecte care, de bună seamă, ar putea să ofere locuri de muncă sigure și familiilor care, în prezent, nu au alt venit decât alocațiile copiilor. Subiect despre care,iarăși,puțini sunt cei care se încumetă să discute deschis și la obiect. Aceasta este doar o anumită față a lucrurilor, fiindcă de această ineptă încremenire în proiect sunt, în egală măsură, afectate și familiile din mediul urban, care, la rândul lor, au devenit victime fără apărare ale unor politici de austeritate gândite doar pentru a da bine în fața unor cercuri de interese și de influență.
Din toate aceste motive, cu toată dragostea, dar nu cred că avem motive să sperăm ca guWERNanții să își revizuiască poziția și să cedeze, mărind, într-un viitor previzibil, alocațiile copiilor. Foarte adevărat, în oferta lor electorală de acum un an, PNL-iștii și complicii lor nu au scos o vorbuliță despre această nemernică măsură. Lucru, iarăși, deloc surprinzător, fiindcă tot o față grea a partidului ne-a spus, cu ceva vreme în urmă, că una este programul electoral și cu totul altceva decizia și conduita politică de după alegeri.
Prin urmare, între protecția copiilor marii majorități a familiilor din România și protecția intereselor de clan, guWERNanții au făcut alegerea!
Așa după cum, la rândul lor, au ales, acum un an, și cei care i-au votat și cei care nu au mers la vot pe motiv că „toți sunt la fel’’.
