Lupta Ministerului Educației împotriva școlii românești

Bâjbâielile pe care Ministerul Educației le etalează în toată splendoarea nu au consecințe doar pentru administrarea sistemului școlar. Decizii imprecise, cu lacune de logică, transmit nesiguranță și arbitrar pe scară ierarhică, astfel încât dezorganizarea își face loc într-un domeniu vital al societății. Pandemia a pus în evidență și mai puternic fenomenul de erodare a activității de educație, considerată doar în declarații prioritate națională, dar neglijată și virusată de interese politice și economice. Debutul anului școlar este marcat de un nou val de improvizații, incompetența managerială la vârful sistemului plasând răspunderea la nivelul autorităților locale și al școlilor. Variantele vehiculate care au scopul declarat de a proteja elevii și cadrele didactice sunt, de fapt, o perdea de fum în care să dispară răspunderea politică și profesională a conducerii Ministerului Educației și Cercetării, ajunse pe mânile unei echipe de marionete. Președintele Iohannis, care a lansat cu tam-tam proiectul „România educată”, este și el direct responsabil de degradarea abruptă a sistemului școlar, devenit teatrul unor dispute ideologice, dar și un teren în care, la fel ca în sistemul sanitar - alt domeniu prioritar eșuat! - mișună clientela politică racordată la bugetele publice. După ani buni de mandat la Cotroceni, Iohannis află de la alții că proiectul școlii digitale, pilon declarat esențial pentru România educată, se împotmolește în statistica dură, care arată că 30 la sută din școli nu sunt racordate la internet. Segregarea în zonele sărace devine o realitate pe care guvernanții ar vrea să o bage sub preș.
În discuțiile fără finalitate privind debutul anului școlar, un subiect de esență scapă dezbaterii publice și rămâne fără răspuns din partea ministrului Anisie. Academia Română a difuzat în 10 august un semnal de alarmă privind un proiect elaborat în cadrul Ministerului Educației care ar adânci fenomenul de degradare a școlii. Punctul de vedere al academicienilor privind noul Plan-Cadru pentru învățământul gimnazial din România reține „cu surprindere și cu îngrijorare că toate cele patru variante prevăd înjumătățirea numărului de ore pentru limbile moderne, pentru istorie, fizică, chimie și biologie, precum și eliminarea completă a limbii latine și a orelor de dirigenție. Orele de educație muzicală, educație plastică și religie rămân și ele cu un statut incert, mai degrabă tolerate în noile programe decât așezate la locul care li se cuvine”. Academia Română consideră că ,,reducerea numărului de ore de istorie și geografie și eliminarea limbii latine vor atenta grav la consolidarea în rândul elevilor a sentimentului identitar și a stimei de sine ca români și europeni”.
Unde ,,bate” acest sistem de simplificare și descongestionare a programelor școlare - cum este „vândut” de autori Programul-Cadru? Cel mai înalt for cultural și științific al țării descifrează ținta luptei duse de Ministerul Educației cu tradițiile și școala românească, apărătoare a acestora. „Fără conștiința rădăcinilor, a istoriei și a trunchiului lingvistic și civilizațional latin comun împărtășite de români cu celelalte națiuni europene, poporul român va fi lipsit de repere care îi asigură stabilitatea națională”, subliniază mesajul drastic al Academiei Române. În context apare și mai paradoxală reducerea numărului de ore în cazul științelor.
Așadar, calea spre extinderea analfabetismului funcțioanal prin ciclul gimnazial, baza pentru formarea culturii generale, este „asigurată” cu premeditare și deliberat de Ministerul Educației prin Planul-Cadru. O decizie nu doar periculoasă, ci mai ales antinațională și antieuropeană se pritocește sub mandatul doamnei Anisie!