Oare la cât se plasează inflația parcărilor în București - capitala statului social România?

Teoretic Bucureștiul, așa, cu mărime de țară baltică, ar putea să intre și mâine în zona euro. Cu toate acestea, în interiorul său, este o mare deosebire între Nord și Sud, Nordul e precum Milano - de unde se importă accizele locale -, pe când Sudul e ca Napoli, locul în care s-a inventat pizza.

Și dacă Bucureștiul are rating investițional și mediu economic atractiv de ce suferă de „sindromul national” și nu capitalizează firmele străine aici și nu-și mută sediul central, ci vin doar cei atrași de cârciumile din Centrul Vechi și “accesoriile” din proximitate?

Investitorii se implică în București mai ales atunci statul le cesionează poziția de monopol, după cum se vede la parcările subterane din centru.

Când primarul general Sorin Oprescu a inaugurat parcarea de la Universitate - în noiembrie 2012 - i-a avertizat pe șoferii că dacă vor mai parca ilegal vor avea probleme, iar tabloidele au titrat: Află cât e tariful? Am dat click și am văzut că era 2,5 lei/oră.

Acum, parcarea costă 5,6 sau 100 lei/oră și chiar statul e cel care a dat startul la inflație și în acest domeniu ca și la majorarea salariilor, unde s-a început cu administrația locală, pentru a fi sfidată zicerea cu efectul Balassa-Samuelson. Cu inflație, statul a încercat să câștige mai mult din impozite. Între timp s-a depășit această etapă și se taxează înainte de a fi oferite bunuri publice. Măcar Oprescu a sugerat că recurge la amenzi și interdicții după ce pune la dispoziție un bun în parteneriat public privat!

Iar toată această discuție intervine în contextul în care legislația locală începe să contravină celei naționale, ce e ghidată de prevederea constituțională că România e un stat social. De ce pun pe tapet această chestiune? Fiindcă cei care vor achita accizele locale-s cei mai săraci bucureșteni. Ei sunt aceia care nu-și permit să meargă decât cu mașini non-euro, Euro 1 sau Euro 2. Bogații utilizează mașini mari, „de statut”, care la zecile de mii de euro cât costă se înscriu perfect în grupa netaxată.

Ca să conchid, Bucureștiul este apt să intre în zona euro, dar are un mediu de afaceri mai prost decât Praga, Bratislava sau Cracovia, după cum arată studiile, și inflația parcărilor - cu precizarea că inflația e tot o taxă -  se adaugă la accize locale în curs de implementare cu singurul scop de a mai împușca niște bani, nu de a corecta o defecțiune.