x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Paradox: pandemia ne eliberează de corpo-colectivism

0
Autor: Ionuț Bălan 06 Iul 2020 - 07:50
Paradox: pandemia ne eliberează de corpo-colectivism


Până de curând, întrebarea forte ca să te angajezi la o corporație era dacă ești un „om de echipă”. Dacă poți face parte din „team”. Dacă ai capacitatea să colaborezi cu colegii la îndeplinirea de sarcini, pentru realizarea de scopuri comune, în beneficiul firmei. Motiv pentru care erai chemat și la „team building”-uri, ca să se sudeze spiritul organizației.

Individul ajunsese să fie perceput drept o vulnerabilitate pentru eficiența colectivă a unei corporații. Se vedea acest lucru din ideologia promovată în comunicarea internă, dar și externă. Tot creditul era acordat colectivului, în dauna persoanei. Companiile se lăudau că formează mai mult decât o echipă, o adevărată familie.

Cu alte cuvinte, în mod subtil, angajatului i se acapara viața personală, pe lângă cea profesională, pentru care era plătit prin contract. Corporația căpăta percepția de adevărata casă. Colectivul lua locul individului, depersonalizat.

Chiar dacă, în acest fel, corporațiile deveneau structuri de tip etatist. Fiindcă ele copiau statul social. Totul în dauna individului, al cărui primat constituie temelia capitalismului.

De ce vorbesc însă la trecut? Pentru că există distanțare socială, care destructurează team-ul. Izolarea nu se face în echipă, oricât S-ar strădui canalele online să țină oamenii aproape. Ei își recapătă statul sau starea de individ. Iar corporațiilor, care respectă strict legea, cu tot cu distanță și mască, nu prea le mai arde de team building-uri. Nici de semimaratoane, ce blocau străzile sub ochi îngăduitori ai autorităților, și care alături de plantatul de copaci încercau să vădească responsabilitatea socială a corporatismului.

Dar, din păcate, ceea ce se întâmplă tot nu ne întoarce la capitalism, cu ceea ce implică el: libertate individuală, economie de piață, stat minimal și reducerea cât mai mult posibil a intervenției administrative în economie și societate. Asta pentru că e mai departe preferată puterea în dauna eficienței economice. Eficiența, competitivitatea, productivitatea pot fi atinse doar dacă personalitățile individuale sunt promovate și respectate cum se cuvine.

 


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de