x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

România era bolnavă înainte de coronavirus

0
Autor: Ionuț Bălan 30 Mar 2020 - 07:50
România era bolnavă înainte de coronavirus


Un salariat plătește lunar, sub formă de impozite, contribuții și taxe, 924 lei, în vreme ce un pensionar achită 165 lei. Asta face ca, după plata taxelor, un salariat să poată aloca pentru celelalte cheltuieli 1.250 lei lunar, destul de aproape cu ceea ce alocă pensionarii (1.028).

Fără a mai pune la socoteală faptul că salariații nu beneficiază de gratuitate pe mijloacele de transport în comun așa cum au pensionarii în București. Motiv pentru care se urcă în autobuz încă de la primele ore ale dimineții, când salariații care cumpără bilet se grăbesc către muncă.

Salariații dau lunar pe mâncare 307 lei, asemănător cu ceea ce plătesc pensionarii (272).

E inutil de spus că la noi nu există nicio corelație între productivitate și remunerație. Altfel nu s-ar fi apucat să scrie părinții Constituției în paragraful 1 alineatul 3 din legea fundamentală că România este un stat social. Cu alte cuvinte, într-o țară în care politicul dictează economicului, preocupările nu sunt legate de productivitate, ci de masa de pensionari care merge la vot, ceea ce face să nu se atingă nimeni de „drepturile” lor.

Și când lucrurile stau astfel, când statistica evidenţiază limpede redistribuirea din statul social România, se ajunge la aberații. 55% dintre români spun că sunt dispuşi să accepte un loc de muncă mai prost plătit, însă care să le ofere mai mult timp liber. De ce susţin ei asta? Fiindcă mediul nu este stimulativ pentru muncă, nici în ceea ce priveşte remuneraţiile, nici cariera.

Forţa de muncă activă evoluează într-o economie politizată, condusă de oameni fără expertiză și idei. Inițiativele lor sunt infantile și de aceea cine are ceva de făcut pleacă în străinătate, unde, în America, de pildă, indivizii încearcă să-şi ia două joburi, dacă pot. Ei stau cu chirie şi îşi schimbă adesea locul de muncă dintr-un oraș în altul, atrași de un salariu mai mare și de posibilitatea unei promovări. Banii lor nu stau blocaţi în case, circulă pe piaţa de capital.

Iată o societate dinamică, spre deosebire de a noastră, în care sunt puține cazurile când persoanele vor să întreprindă ceva greu și să câștige mai mult. Economia de la noi e dominată de sinecuri. Iar faptul că românii doresc să aibă mai multă vreme să stea liniștiți cu familia își găsește determinantul în demotivare. Dacă performezi profesional nu înseamnă că-i neglijezi pe cei apropiați. Dar nimeni nu se mai raportează la acest aspect aici, la noi, în România.

Cei care pleacă spun că vor să se realizeze unde pot și să nu mai asculte de casta conducătoare. Ca să spunem lucrurilor pe nume, societatea se găsește în colaps moral, iar acest lucru are loc pentru că lupta politică s-a desfășurat în detrimentul intereselor societății și posturile importante au început să fie politizate, până când toate au ajuns să fie așa.

În fruntea politicului au polarizat persoane lipsite de educație și de valori morale, și nu trebuiau să fie exemple pentru societate oamenii fără caracter.

Un sondaj precedent, care pare să semene cu acesta, e cel în care românii se exprimau pentru un loc de muncă prost plătit, dar sigur. Totuși acest ultim studiu surprinde mai bine realitatea, pentru că el evidențiază că nu neapărat oamenii preferă un stat asistențial, ci că și-au pierdut încrederea în ierarhizarea corectă a societății.

De aici se observă că România nici măcar un stat social în spiritul Constituției sale nu mai este. Elementul conștiință ar fi fost în măsură să substituie lipsurile materiale și ei să rămână cu satisfacția muncii, dar din moment ce nici veniturile, nici munca nu-i mulțumesc, nici măcar eticheta de socialist nu i se potrivește unui stat de acest fel

 


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de