Un mare savant a analizat creierul lui Eminescu, la autopsie

Am ţinut în mână şi am citit la televizor concluziile autopsiei lui Mihai Eminescu. Actul purta şi semnătura marelui profesor de neurologie Gheorghe Marinescu. Nici vorbă de urme ale unui sifilis, creierul Poetului României nu purta nicio deteriorare pe care sifilisul le aduce creierului bonavului. Toată terapia cu mercur, recomandată la acea vreme pentru sifilis, administrarea de mercur în fiecare zi a năruit organismul lui Eminescu. De altfel, când, pentru o perioadă, Conu Mihai a fost transferat la un sanatoriu în Germania, unde nu i s-a mai dat niciun medicament, starea lui s-a îmbunătăţit mult. La revenirea în ţară, Eminescu a tradus din sanscrită. Când, la sanatoriul Şuţu de pe strada Plantelor, s-a reluat administrarea de mercur, situaţia din mintea Poetului s-a deteriorat din nou. S-a spus că Eminescu a fost lovit în cap de un nebun cu o piatră, în curtea sanatoriului Şuţu. Ce ciudată e lumea, ce strâmtă, nebunul cu piatra era un actor ratat, rudă cu Poenaru, inventatorul stiloului. Dar Eminescu a avut rănită doar arcada ochiului, a mai trăit o săptămână după agresiunea cu piatra, în acele zile s-au petrecut lucruri ciudate. Creierul în formol al lui Eminescu a dispărut, s-a zvonit că l-a furat cineva, că l-a mâncat o pisică. În realitate, laborantul a plecat în concediu, a pus borcanul cu creierul Poetului pe un raft, femeia de serviciu a făcut ordine şi a aruncat proba. Geniul românesc Eminescu a deranjat profund cu editorialele lui din „Timpul”, în care pleda pentru unirea Transilvaniei cu ţara-mamă. A avut un rol nefast şi o intrigă de budoar având-o în centru pe controversata iubită a lui Titu Maiorescu, Mite Kremnitz. Profesorul Gheorghe Marinescu, ctitorul primei clinici de neurologie la Spitalul Colentina, a fost un savant mondial. Americanii au solicitat în aceşti ani editarea în engleză a tratatului despre neuron scris de Gheorghe Marinescu acum un secol. Profesorul Marinescu mai deţine un record: a făcut primul film ştiinţific din lume, concomitent cu fraţii Lumiere, inventatorii cinematografului, a filmat un bolnav cu mers afectat după un accident vascular cerebral. Gheorghe Marinescu i-a entuziasmat cu mintea lui pe marii profesori de la Paris, i-au propus să rămână la clinica pariziană, dar neurologul român a refuzat politicos: „Sunt onorat, dar mă întorc acasă, am o mamă spălătoreasă şi trebuie să-i tratez pe românii mei!”.