Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La marginea imensei găuri negre Sagittarius A, aflată în centrul Căii Lactee, ar putea exista mii de planete asemănătoare Terrei, arată două studii citate de Live Science. Unul dintre acestea a fost publicat în noiembrie 2019, în The Astrophysical Journal, iar celălalt a arărut în iulie 2020, în arXiv.
Găurile negre supermasive se află în centrul fiecărei galaxii din Univers, iar oamenii de ştiinţă sunt de părere că pe orbita acestora s-ar afla zeci de mii de planete, formate din nori de praf şi gaze cosmice. Acestea nu sunt foarte diferite de celelalte, care se formează pe orbita stelelor.
Unele dintre ele sunt planete telurice, similare Pământului din punct de vedere al compoziţiei, însă de până la 10 ori mai mari. Altele sunt planete gigantice gazoase, de tip Neptun. Toate sunt invizibile de pe planeta noastră, întrucât se află ascunse în discul de materie din care s-au format.
Însă nu toate găurile negre supermasive au astfel de planete pe orbita lor, iar procesul de formare a planetelor din apropierea acestora este mai greu decât cel din jurul unei stele.
Gazele şi praful cosmic din jurul unei găuri negre au o densitate mult mai mică decât în cazul discurilor protoplanetare, iar coroana materiei absorbite de gaura neagră poate fi fierbinte, astfel încât formarea gheţii ar fi imposibilă. Iar gheaţa este unul dintre elementele esenţiale pentru formarea planetelor.
În cazul planetelor formate în jurul stelelor, particule de praf cosmic, acoperite de gheaţă, rămân lipite atunci când se ciocnesc, faţă de două pietricele care nu pot face acelaşi lucru. Particulele de praf acoperite de gheaţă se lipesc una de alta, formând un embrion planetar suficient de masiv pentru a atrage şi alte particule de praf şi gaz din apropiere, formându-se astfel planetele telurice.
Acestea se formează din bucăţi din ce în ce mai mari de particule îngheţate, care se lipesc unele de altele. Procesul durează circa 10 milioane de ani. Dacă reuşesc să atragă un volum suficient de mare de gaze din discul găurii negre, atunci se vor transforma în planete gazoase. Dar acest proces nu se poate produce dacă pe particulele de praf nu se formează un strat subţire de gheaţă.
Găurile negre supermasive mai reci şi mai puţin active, cum este cea din centrul Căii Lactee, au în jurul lor numeroase astfel de planete.
Deocamdată nu se ştie dacă viaţa poate apărea pe astfel de planete. Poate că radiaţia ultravioletă sau razele-X emise de gura neagră ar permite apariţia şi evoluţia unor forme de viaţă.
