x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Un trădător în Parlamentul European (I)

Un trădător în Parlamentul European (I)

de Adrian Severin    |    02 Iun 2009   •   00:00

Parlamentul European este în acelaşi timp un for legislativ şi unul al negocierilor politice transpartizane, în condiţiile în care Uniunea Europeană funcţionează atât pe baze interguvernamentale, cât şi pe baze transnaţionale.



Deşi sunt chemaţi să îi reprezinte pe cetăţenii europeni în ansamblu, potrivit cu valorile împărtăşite de familia ideologică din care fac parte, europarlamentarii au şi obligaţia de a construi o Europă federală, care să reflecte sensibilităţile şi aspiraţiile naţiunilor lor de origine, integrând şi sintetizând în proiectul comun agendele naţionale.

În ceea ce o priveşte România este interesată într-o UE puternică, dotată cu instituţii politice puternice, în care ea însăşi să fie puternică - adică respectată şi influentă.

Dintr-o atare perspectivă accesul doamnei Monica Macovei la tribuna Parlamentului European - în condiţiile în care, în anii din urmă, domnia sa şi-a câştigat reputaţia în instituţiile europene denigrând cu o perseverenţă demnă de cauze mai nobile propria-i ţară, îngrijorează.

Evident, România nu este o ţară perfectă, iar recunoaşterea adevărului cu privire la rămânerile ei în urmă nu constituie un păcat. Prezentarea intenţionat deformată şi tendenţioasă a realităţilor româneşti este însă un act inacceptabil de imoralitate politică, având consecinţe nefaste atât pentru România, cât şi pentru UE.

Mai ales după intrarea României în UE, doamna Macovei a vizitat instituţiile europene folosind atât calitatea de consultant al Guvernului Marii Britanii (sic!), cât şi pe aceea de expert independent, spre a insista, atât în public, dar mai ales în întâlniri confidenţiale, asupra faptului că România nu şi-ar fi îndeplinit angajamentele luate la data aderării - ceea ce ar justifica menţinerea ţării la nivelul unui membru de rang inferior, supus unei infamante proceduri de supraveghere şi la limită, blocarea unor fonduri europene la care altminteri ar avea dreptul.

Mai mult, doamna Macovei a susţinut că autorităţile române ar fi modificat cu rea-credinţă legislaţia anterioară, bazată pe standardele europene, ajungând astfel chiar în situaţia de a nu mai îndeplini condiţiile cerute pentru aderare.

În luna mai 2008, doamna Macovei a participat la o reuniune internaţională organizată la Bruxelles în prezenţa Comisarului European pentru extindere, Olli Rehn, pe tema infracţionalităţii în Balcanii de Vest. Invitată în calitate de "consilier britanic al guvernului macedonean" (sic!), ea şi-a axat discursul pe cazul României (ţară deja membră şi care nu face parte din regiunea Balcanilor de Vest) arătând că legile adoptate în vederea aderării la UE au fost modificate imediat după aderare în sensul de a permite escaladarea corupţiei.

Potrivit Raportului reuniunii, distribuit ulterior participanţilor, doamna Macovei a spus că "în împrejurări normale, nimeni nu s-ar fi aşteptat ca odată legile adoptate (în vederea aderării - n.n.) Guvernul român le va suspenda (după aderare - n.n.)".

De asemenea, ea a afirmat că în România "corupţia continuă, întrucât toţi principalii candidaţi de primari pentru apropiatele alegeri locale au fost la un moment dat inculpaţi pentru corupţie publică" (sic!). Conform aceluiaşi document, consilierul Guvernului macedonean "a adăugat că membri ai Guvernului român şi unii politicieni de rang înalt au fost inculpaţi pentru corupţie şi fraudă, dar judecătorii amână într-una dezbaterea cazurilor".

În context un fost prim-ministru român a fost acuzat de recurs la "artificii juridice pentru a scăpa de urmărirea penală". Toate aceste susţineri sunt neadevărate fie în literă (evident, nu toţi primarii au fost trimişi în judecată pentru infracţiuni), fie în spirit (acuzaţia de rea-credinţă referitoare la modificările aduse legislaţiei române este nedovedită, iar modificările respective nu au deviat de la standardele europene, după cum exercitarea dreptului legal la apărare sau instrumentarea cazurilor de justiţie în alt fel decât cel sugerat de procurori nu sunt acte de corupţie, ci tocmai acte de aplicare a legii).

Menite a induce o impresie falsă asupra evoluţiilor din România, ele au apărut ulterior în presa britanică, germană sau olandeză, fiind preluate totodată de Rapoartele Comisiei Europene.
Virusul Macovei a ridicat febra româno-scepticismului.

×
Subiecte în articol: editorial