Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aripile unui pescarus singuratic despica in doua valurile marii ce se izbesc de vantul puternic al unei dimineti innorate. Nisipul fin capata nuante argintii in dunele ce se formeaza pe ici, pe colo, printre plante, arbusti si printre gunoaiele lipite de stuful spulberat de viscolul iernii trecute. Plaja Sulina, printre putinele zone virgine, a fost si ea, de ceva vreme, atinsa de mana acaparatoare a 'modernizarii'.
'In interesul cetateanului', dupa cum spune viceprimarul orasului, Sorin Popa, convins ca progresul incepe odata cu escavatoarele care mananca pamantul salbatic, imbogatit cu plante rare, unice in Europa si cu 6 casute amenajate, carora deja le cade vopseaua, proiectate sa te aprovizioneze cu costume de baie. 'Nu poti sa faci ceva, fara sa strici altceva. Consider ca toate chestiile astea impuse de mediu sunt duse la absurd', gaseste o scuza vicele.
Se implinesc doi ani de cand fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, s-a gandit ca cel mai bine pentru dezvoltarea Sulinei ar fi sa amenajeze plaja printr-un proiect a carui valoare ar fi putut scoate din saracie o parte buna a orasului: 7.144.201,13 lei. Gandurile i-au fost marete. Parca si vedea, sub puterea cuvintelor sale, cum se inalta o discoteca, doua mini-terenuri de fotbal, piscine, terase, un fast-food si cate si mai cate. Planurile i-au fost insa dejucate, cand pe fir au intrat asociatiile de ecologisti, care au acuzat falsuri in realizarea studiului privind existenta volburei de nisip, o planta unica in Romania, care se dezvolta cu precadere in Sulina, Sfantu Gheorghe si Vadu.
Ea face parte din lista rosie a plantelor superioare, 'este considerata o specie periclitata, a carei supravietuire este putin probabila, daca nu este protejata. Factorii limitativi se refera la reducerea habitatului, urmare a interventiei factorului antropic, prin lucrarile de amenajare a plajelor sau curatirea mecanica a acestora. Specia are un rol extrem de important in fixarea nisipurilor', ne explica importanta volburei de nisip Ciprian Manzu, lector dr. la Univesitatea "Alexandru Ioan Cuza' Iasi. Ecologistii au mers cu jalba in protap la Administatia Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii (ARBDD). Negasind intelegere, au sesizat Comisia Europeana (CE). Consiliul Judetean Tulcea (CJ), care a derulat investitia de la Guvern, si-a vazut insa nestingherit de treaba, a dat drumul lucrarilor, ba i-a avut ca aliati si pe cei de la ARBDD, care ar fi trebuit sa protejeze aria.
'Pe perioada lucrarilor, CJ, Consiliul local Sulina si ARBDD au semnat un acord prin care se stabilea ca plaja intra in subordinea CJ, pentru a se putea face investitiile', spune purtatorul de cuvant al CJ, Paula Giurea. 'Era o amarata de ghereta acolo. Noi am facut cai de acces catre plaja, suspendate, dusuri, punct de salvamar, conditii civilizate pentru turisti. Proiectul a fost limitat, doar pe 3,5 ha, au fost eliminate constructiile din beton, cum prevedea proiectul initial, tot ca sa nu fie vorbe. Dar ce folos ca s-au gasit ONG-istii, care au contestat proiectul la CE. Vreau sa va spun ca specialistii de mediu nici nu au putut sa identifice planta prin toate buruienile alea, desi ei sustin ca ea exista acolo. Nu contestam noi ca nu exista, dar sunt numai balarii. La cerinta CE, am finantat un studiu de mediu in valoare de peste 600 de milioane de lei vechi, realizat de Asociatia Hidrologilor din Romania, care a spus ca aria nu ar fi afectata decat in proportie extrem de mica, de 0,01%'.
Marina Cazacu, biolog la Societatea Ornitologica Romana sustine insa, in replica, ca studiul impus de Comisia Europeana a fost realizat in luna februarie, in conditiile in care aceste plante pot fi studiate in lunile mai-iunie. "Rezultatul dorit este si cel trecut in acel raport, ca acele plante nu exista de fapt. Eu am fost pe teren impreuna cu un botanist, care stie foarte bine unde sunt zonele in care se gaseste aceasta planta. Intr-un loc am gasit planta, in celalalt nu mai era, pentru ca se facusera cratere de la buldozerele si de la escavatoarele care au ciuruit zona'. Guvernatorul Deltei Dunarii, Viorica Bisca, raspunde la acuzatii, citind parca din planul de sarcini al institutiei: 'nu sunt la curent cu cine o mai administreaza acum, dar noi trebuie sa ne ocupam de protejarea plantelor rare care se gasesc pe plaja, prin semnalizare sau ingradire'. Recunoaste insa ca 'sunt de-abia de o luna in functie' si ca 'nu am reusit sa ajung acolo, nici nu stiu daca s-au pus placute sau daca s-a ingradit zona'.
"Aici s-a mancat cascaval mult'
Am vizitat zona cu pricina. Nu a fost greu sa constatam ca nu exista nimic ingradit sau semnalizat. Poti calca in voie pe oriunde, la fel cum fac si animalele. Fara restrictie. 'Cine stie care este planta asta? Nimeni nu se preocupa de zona acum. Deja, din cauza inghetului, tevile de la grupurile sanitare au plesnit anul trecut. Pontonul ce da in mare a inceput sa se onduleze din cauza zapezii. A fost pus un gard de nuiele, mic si pipernicit, ca sa ingradeasca zona asta, dar peste el trec caii mereu. Vacile darama cosurile din nuiele. Oamenii vin si isi pun corturile printre catina, isi fac gratare, tot anul trecut au venit la o intrunire 800 de pesedisti, ca ni s-a dat ordin sa dam drumul la dusuri, ca erau inchise. Aici, va spun, s-a mancat cascaval mult, asta e rostul proiectului. Iar ce zic astia ca zona ar fi protejata de ARBDD, nu prea vad cum o protejeaza', spune unul dintre paznicii zonei, Valentin Simionof, si ne arata urmele vacilor care pasc nestingherite intr-o zona ce se vrea a fi ocrotita.
'Acum vreo doi ani de zile am ingradit noi aria unde era volbura. Dupa doua saptamani nu mai era nimic din ce am facut. Ne este greu sa ingrijim zona, nu ne permitem financiar, iar ARBDD-ul, care ar fi trebuit sa se ocupe de curatenie, nu ridica nici macar o hartie', se plange viceprimarul.
Oful cel mare al autoritatilor locale este ca dotarile inca nu pot fi date in folosinta, din cauza conflictului dintre diverse institutii. Comisia Europeana inca nu a dat verdictul in ceea ce priveste razboiul dintre ecologisti si stat: a fost sau nu incalcata legea privind protectia plantelor unicat. 'Ne dorim sa facem un parteneriat public-privat si sa speram ca atragem investitori seriosi, care sa vina cu dotari si cu functionalitate, si astfel sa impartim profitul', isi spune planurile viceprimarul. 'Pare ca nu prea ne capatuim de pe urma investitiei ministrului Udrea', recunoaste el si spera, ca peste vreo 2 ani sa deschida spatiile comerciale de langa plaja. Biologul Cazacu sustine insa, fara tagada, ca 'proiectul a fost foarte prost facut, plantele ocrotite au inceput sa dispara. Nu am spus niciodata ca nu trebuie sa se dezvolte zonele, intru binele oamenilor, dar puteau sa faca acest lucru cu cap, in afara zonei protejate'.
Nea Florin isi taraste papucii prafuiti spre casa. Zice ca a fost la cumparaturi, dar sacosa-i tot goala: 'Eu cred ca se putea face altceva cu banii aia, plaja putea ramane si cum a fost. In doua luni de sezon, nu se imbogateste orasul, nu prin amenajarea plajei asteia se rezolva problemele noastre. Ziceti, ce sa facem noi cu 6 casute in care se vand chiloti, pai asa dezvolti zona, turismul? Nu vedeti, bogatanii isi inalta vile si noi nu reusim sa ne intretinem o casa. Cu proiectul asta s-au tras foarte multi bani. Este an electoral si, probabil ca acum ne va fi un pic mai bine, dar dupa, tot praful se va alege. Daca tot e zona protejata, pe langa plante si animale, nu ar trebui sa fie protejati si oamenii?'. 'Daca nu se valorifica intr-un fel casutele alea, daca stau inchise, la ce au mai fost facute?', il completeaza Susciuc Fanica, vanzatoare la magazin, amintind de drumul pavat pentru care s-au cheltuit 8 milioane de lei si din care deja au inceput sa dispara bucati importante de lemn. 'Sunt convinsa ca tot ce au facut pe plaja nu este in favoarea micilor intreprinzatori. Interesele sunt enorme, sunt sigura ca vor sa construiasca mai mult, nu degeaba au facut o sosea pana la plaja'.
Fostul guvernator al Deltei Dunarii, Virgil Munteanu, a respins de trei ori studiul de impact asupra mediului al proiectului. Munteanu a recunoscut ca pe masa sa s-au aflat deja proiecte de case ale mai marilor nostri, care doreau sa isi construiasca vile pe plaja. 'Nu degeaba au vrut sa faca canalizare, sa aiba apa, toate utilitatile', spune fostul guvernator. In vremea asta, localnicii abia daca isi fac timp sa mai atinga nisipul valoros prin consistenta sa atat de fina. Inglobati in greutati si in datorii, vad disputa mai marilor pentru acapararea plajei, pusa sub sloganul 'prosperitatii orasului', ca pe un spectacol trist, din care ei, oricum nu au de castigat. 'Mi-e teama ca tot ce s-a facut acolo, pe plaja, sa nu fie vandut clientelei politice', spune o localnica. Singurul poate, viceprimarul viseaza, precum Fat-Frumos la Ileana Cosanzeana, ca cele 6 casute cu slipi si umbrelute de plaja sa atraga 'un seic care va vrea sa investeasca. Pentru el, banii aia ar fi nimic, cat doua plimbari de-alea lui cu iahtul…'
