Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu, fără niciun act emis, în carantină la domiciliu, iar DSP a refuzat să îi prezinte o decizie în baza căreia s-a luat această măsură. În instanță, fiind dată în judecată pentru acest lucru, Direcția de Sănătate Publică a precizat că, în interpretarea legii făcută de instituție, o persoană aflată în această situație se poate adresa justiției numai dacă încalcă măsura de carantină. Judecătorii arată însă că măsura carantinării lui Marian Mina la domiciliu „nu satisface nici standardele de legalitate, și nici pe cele de temeinicie, impuse de lege”, și a apreciat că este necesară încetarea de îndată a acesteia. Magistrații scriu, în motivare, negru pe alb că „este inadmisibil ca într-un stat democratic o măsură restrictivă de drepturi să nu poată fi supusă controlului judiciar, o interpretare contrară reprezentând un precedent extrem de periculos, care trebuie evitat cu orice preț”.

Marian Mina, președintele social-democrat al Consiliului Județean Giurgiu, a înaintat, în data de 29 iulie, la Judecătoria Giurgiu, o acțiune împotriva Direcției de Sănătate Publică Giurgiu, cerând judecătorilor să anuleze decizia DSP prin care s-a dispus carantinarea sa la domiciliu, dispoziție luată în baza Ordinului ministrului Sănătății 1309, din 21 iulie 2020, fără a emite în acest sens însă o decizie. Concret. Mina arată că nu a fost emisă nicio decizie individuală prin care să se dispună, oficial, măsura carantinării sale la domiciliu, motiv pentru care nu a putut formula o cerere de încetare a acestei măsuri nescrisă în niciun document.

Povestea în care este implicat președintele în exercițiu al Consiliului Județean Giurgiu pare desprinsă dintr-o scenă de film. Mai exact, pe 24 iulie 2020, după-amiaza, pe la ora 15.30, a fost sunat de un reprezentant a Direcției de Sănătate Publică, fiindu-i comunicat faptul că împotriva sa a fost instituită măsura carantinării la domiciliu, până în data de 27 iulie, când ar fi urmat să i se recolteze probe, în vederea atestării pentru coronavirus. Marian Mina a solicitat imediat să-i fie pusă la dispoziție decizia de instituire a carantinei la domiciliu, pentru perioada comunicată telefonic, însă documentul nu i-a fost remis nici până în prezent de către DSP. În schimb, i s-a comunicat cum au ajuns cei de la DSP să-l considere „caz” și de ce l-au carantinat. În motivarea hotărârii, Judecătoria Giurgiu arată că un cunoscut de-al președintelui Consiliului Județean a fost depistat pozitiv cu SARS-CoV-2, în data de 23 iulie 2020, iar în urma anchetei epidemiologice efectuată de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu, s-a ajuns la concluzia că Marian Mina a fost contact direct cu acea cunoștință.

Marian Mina povestește cum s-a realizat acest „contact”. El recunoaște că îl cunoaște pe bărbatul respectiv, pe care l-a întâlnit, în data de 20 iulie, seara, în jurul orei 22.00 – 23.00, în timp ce se afla pe o bancă în fața blocului în care locuiește. Cunoștința sa a oprit autoturismul lângă trotuar, pentru a-l saluta. Între cei doi a avut loc un scurt schimb de politețuri, președintele Consiliului Județean Giurgiu arătând că, în aceste condiții, nu avea cum să se contamineze cu COVID-19, mai ales că, ulterior, nu a manifestat niciunul dintre simptomele specifice bolii. Mai mult, Mina a fost testat în dimineața zilei de 27 iulie, la ora 3.22, la șapte zile de la întâlnirea cu respectiva cunoștință, în fața blocului, rezultatul fiind unul negativ. Însă până să primească rezultatul, DSP, contactat fiind de Mina, i-a cerut acestuia să rămână în carantină pentru o perioadă suplimentară de nouă zile, cel puțin.

Nicio condiție prevăzută de lege nu este întrunită în acest caz

A doua zi, Marian Mina a formulat o solicitare către DSP, pentru a i se comunica, în termen de 24 de ore, decizia individuală motivată prin care s-a dispus măsura carantinării sale la domiciliu. Acest document nu i-a fost transmis niciodată. În acest sens, președintele Consiliului Județean Giurgiu a cerut instanței de judecată să se constate faptul că această decizie motivată nu a fost emisă de DSP, în condițiile în care carantinarea la domiciliu nu se poate institui prin efectul Legii nr. 136/2020, cunoscută și sub denumirea de „Legea carantinei”, deoarece nu sunt întrunite, în cazul său, condițiile prevăzute de acest act normativ, motiv pentru care a solicitat încetarea oricăror acțiuni și măsuri luate de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva sa.

Decizia Judecătoriei Giurgiu, în cazul Mina versus DSP este extrem de importantă, deoarece ea deslușește modul în care autoritățile medicale înțeleg să acționeze în astfel de cazuri. Direcția de Sănătate Publică Giurgiu susține, în întâmpinarea depusă la dosar, că, întrucât Marian Mina a fost contact apropiat cu o persoană confirmată cu SARS-CoV-2, l-a contactat pe președintele Consiliului Județean, completând, în acest sens, un chestionar la are cărui întrebări Mina a răspuns telefonic și că ar fi declarat că este de acord să rămână în carantină la domiciliu. De aceea, spune DSP, „măsura carantinării s-a instituit”, nu „s-a dispus”, în baza prevederilor din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1309/2020, conform cărora „carantinarea persoanelor care au intrat în contact direct cu persoane sau cu cel puțin o persoană confirmată cu SARS-CoV-2, prin testare cu metoda Real Time – PCR, se realizează, după caz, la domiciliul persoanei carantinate, la o locație declarată de aceasta sau în spații special desemnate de către autoritățile competente, iar, cum reclamantul a declarat că este de acord cu carantinarea la domiciliu, a fost și instituită carantina acestuia”.

În acest sens, DSP susține, în mod halucinant, că obligativitatea emiterii unei decizii individuale motivate se impune doar cu privire la persoanele care, intrând în contact direct cu cineva infectat cu o boală infecto-contagioasă, refuză măsura carantinării la domiciliu sau la o locație declarată, ori dacă încalcă măsura carantinei, pe durata acesteia, deși a consimțit-o anterior, sau dacă nu își poate asigura condițiile de separare fizică la domiciliu sau la locația declarată.

Decizia scrisă era obligatorie

Judecătoria Giurgiu a pornit judecarea acestei spețe, precizând că, în primul rând, este necesar a fi dezlegat aspectul privind necesitatea emiterii unei decizii cu caracter individual în cazul carantinării unei persoane la domiciliu, cât și posibilitatea persoanei de a contesta efectiv această măsură. Magistrații arată că, potrivit articolului 2, alineat 1, litera „c”, din Legea 554/2004, un act administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii și care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.

Măsura carantinării la domiciliu a unei persoane poartă toate trăsăturile esențiale ale unei asemenea definiții, în primul rând pentrru că este un act emis de o autoritate publică - în speță DSP, în regim de putere publică. „În cel de-al doilea rând, această măsură creează un raport juridic nou între autoritatea emitentă și persoana de drept privat destinatară, prin care acesteia din urmă i se nasc în sarcină obligații, a căror nerespectare atrage după sine sancțiuni”, arată judecătorii.

În acest context, magistrații invocă expres prevederile Legii carantinei, care definesc carantinarea persoanelor ca fiind „măsura de prevenire a răspândirii bolilor infecto-contagioase, constând în separarea fizică a persoanelor suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent înalt patogen de alte persoane, în spații special desemnate de către autorități, la domiciliu sau la locația declarată de persoana carantinată, stabilită prin decizie individuală motivată a direcției de sănătate publică, care va conține mențiuni cu privire la data și emitentul actului, numele și datele de identificare ale persoanei carantinate, durata măsurii și calea de atac prevăzută de lege”. Astfel, instanța arată că legiuitorul nu a stabilit în mod diferențiat obligativitatea emiterii unei decizii individuale motivate în funcție de forma carantinei dispuse, stabilind cu titlu general că o astfel de decizie individuală motivată, care să conțină mențiunile prescrise de lege, se va emite indiferent de situație și indiferent de forma carantinei impuse.

„Aceste două aspecte de mai sus se coroborează întru totul, conduc la concluzia că, în primul rând, și în cazul măsurii carantinei la domiciliu este necesară emiterea unei decizii individuale motivate de către intimată, iar în al doilea rând, deoarece această decizie individuală este emisă de o autoritate publică, în regim de putere publică, născând raporturi juridice noi, având deci natura de act administrativ, va fi necesar și obligatoriu ca aceasta să îmbrace forma scrisă”, se precizează în motivarea-bombă a Judecătoriei Giurgiu.

Decizie: E inadmisibil ca într-un stat democratic o măsură restrictivă de drepturi să nu poată fi contestată

În motivarea hotărârii, Judecătoria Giurgiu desființează, practic, din punct de vedere juridic, argumentele Direcției de Sănătate Publică. Magistrații subliniază că textele de lege citate de DSP nu au alt rol decât acela de a explicita procedura carantinei forțate, prevăzând numai că în aceste cazuri se va emite în mod obligatoriu o decizie individuală motivată, fără ca acestea să înlăture de plano nici posibilitatea, nici obligativitatea emiterii unei astfel de decizii în cazul instituirii carantinei voluntrare la domiciliu.

„Instanța constată faptul intimata (Direcția de Sănătate Publică Giurgiu – n.red.) nu a emis o astfel de decizie față de petent (Marian Mina, președintele Consiliului Județean Giurgiu – n.red.), singurul act scris care precizează plasarea petentului sub carantină fiind formularul de anchetă epidemiologică din data de 24.07.2020, măsura fiind adusă la îndeplinire și la cunoștința petentului prin mijloc telefonic, deci verbal, după cum reiese din mențiunile făcute pe formular. Cât privește posibilitatea contestării unei astfel de măsurii, instanța nici în această situație nu va primi apărările intimatei, apreciind că este inadmisibil ca într-un stat democratic o măsură restrictivă de drepturi să nu poată fi supusă controlului judiciar, o interpretare contrară reprezentând un precedent extrem de periculos, care trebuie evitat cu orice preț”, subliniază magistrații.

În acens sens, judecătorii arată că măsura arestului medical poate fi contestată, din interpretarea DSP, numai dacă persoana refuză măsura carantinării sau dacă încalcă măsura carantinării, pe care a consimțit-o anterior. „Se constată astfel, prin interpretare per a contrario, că persoana care a consimțit inițial măsura carantinei la domiciliu, însă care, ulterior, din orice motive, revine asupra consimțământului dat, nu se poate adresa instanței de judecată în vederea ridicării măsurii”, apreciază motivarea instanței. Mai mult, judecătorii arată că noua manifestare de voință a președintelui Consiliului Județean Giurgiu s-a născut pe fondul a două teste negative (unul din data de 25 iulie, iar al doilea din 27 iulie, „astfel că este ușor de înțeles de ce acesta a dorit încetarea măsurii”. „Interpretarea legii în sensul propus de DSP l-ar plasa pe petent în situația în care acesta ar rămâne supus unei măsuri restrictive de drepturi, dispuse în mod unilateral, fără nicio posibilitate de a o contesta în fața unei instanțe de judecată situație în care acestuia i s-ar încălca în mod flagrant și nelegitim dreptul la libertatea de mișcare și liberul acces la justiție”, mai scriu magistrații judecători.

DSP susține că numai cei care încalcă legea au dreptul să se adreseze instanței

Lucrurile nu se opresc aici. Mergând mai departe cu interpretarea agreată de DSP, instanța constată că, pentru a avea practic posibilitatea de a se adresa unei instanțe, „petentul este necesar mai întâi să nu respecte carantina la domiciliu, să aștepte decizia de carantinare emisă în temeiul art. 7 alin. 2 din Legea nr. 136/2020, iar abia apoi să conteste această decizie”. „O astfel de interpretare este pur și simplu absurdă, petentul pentru a se putea adresa instanței de judecată trebuind mai întâi să încalce măsura carantinei, act ce, la rândul său, prezintă pericol prin posibilitatea teoretică de infectare a altor persoane și care înfrânge în totalitate scopul Legii nr. 136/2020. (…) Revenirea asupra consimțământului oferit inițial de către petent nu a avut la bază considerente discreționare ori frivole, ci justificate și rezonabile, situație în care menținerea acestuia în stare de carantină, fără posibilitatea de contestare a măsurii în instanță, apare ca fiind cel puțin excesivă și arbitrară”, se precizează în motivarea instanței.