Cum sunt corupţii români. Băieţi buni, răi şi foarte răi

Anul trecut a debutat în forţă cu anchete penale vizând dosare cu greutate. Practic, nu a existat nici măcar o săptămână în care arestările, cererile de începere a urmăririi penale, trimiterile în judecată sau punerile sub interdicţie să lipsească. Deşi toate aceste anchete vizează fapte de corupţie extrem de grave, cel puţin aşa cum au fost ele descrise de procurori, protagoniştii acestor scenete au avut parte de tratamente diferite aplicate de anchetatori. La o analiză atentă, se identifică trei genuri de persoane, din mediul politic, implicate în dosarele instrumentate, anul trecut, de Direcţia Naţională Anticorupţie. Prima categorie este cea a „corupţilor de serviciu”, pentru care procurorii nu s-au sfiit să folosească din plin cătuşele. A doua categorie este cea a „denunţătorilor de serviciu”, personaje care, deşi au iniţiat, coordonat şi intermediat acţiuni ilegale de proporţii, au beneficiat de impunitate, doar pentru că au dat în gât persoane mult mai importante, ca imagine, pentru anchetatori. Există, însă, şi o a treia categorie, mult mai restrânsă, aceea a „imunilor în faţa legii”, pentru care procurorii nu doar că nu au cerut nici cătuşe, nici măsuri restrictive, ci le-au închis, pur şi simplu, dosarele cu neînceperea urmăririi penale.

Dubla măsură a caracterizat activitatea procurorilor în raport cu persoanele anchetate pentru corupţie în anul care tocmai s-a încheiat. „Jurnalul Naţional” a trecut în revistă cele mai importante dosare instrumentate în 2015. Puse în oglindă, acestea arată tratamentul diferenţiat aplicat celor suspectaţi de ilegalităţi, în ceea ce priveşte măsurile preventive.

Prejudicii: Traian Băsescu vs Victor Ponta
Cele mai răsunătoare două dosare instrumentate de DNA sunt cel privind dispariţia flotei comerciale a României şi urmărirea penală, respectiv trimiterea în judecată a primului-ministru în exerciţiu, la momentul acela, Victor Ponta. „Dosarul Flota”, a cărui soluţionare era aşteptată de multe milioane de români, s-a închis cu NUP, chiar la începutul lui 2015. DNA a executat o simplă formalitate, după terminarea mandatului de preşedinte al lui Traian Băsescu, scoţându-l definitiv pe acesta basma curată. Prejudiciul, stabilit iniţial, prin expertiză judiciară, la peste 300 de milioane de dolari, a fost, de fapt, în opinia procurorilor, zero. Zero nave, zero prejudiciu, cu alte cuvinte.

La polul opus s-au situat procurorii în ceea ce-l priveşte pe principalul inamic politic al lui Traian Băsescu, fostul premier Victor Ponta, căruia, la jumătatea anului, i-au întocmit un dosar penal în speţa în care este implicat Dan Şova. Diferenţele dintre cele două cazuri sunt evidente. În cazul lui Băsescu, anchetatorii s-au chinuit ani de zile să demonstreze că, deşi nu mai există flota, prejudiciul este inexistent. În cazul lui Ponta, prejudiciul a fost de 50.000 de lei. Rezultatul? Traian Băsescu a fost „spălat”, iar Victor Ponta deferit Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiție pentru complicitate la evaziune fiscală, fals material în înscrisuri şi spălare de bani.

Gravitate: Pricop şi Lucinschi vs Dan Şova
Rămânând, oarecum, în aceeaşi sferă de influenţă politică, o discrepanţă evidentă reiese şi din maniera în care au fost trataţi de către procurori Radu Petru Pricop, ginerele lui Traian Băsescu, şi fiul fostului preşedinte al Moldovei, Sergiu Lucinschi, pe de o parte, în raport cu tratamentul de care a „beneficiat” fostul ministru PSD al Transporturilor, Dan Şova. Primii doi sunt urmăriţi penal pentru şantaj, constând în aceea că, împreună cu procurorul DIICOT Remus Jurj, au încercat să vândă libertatea unui om de afaceri, Alexandru Horpoş, în schimbul a patru milioane de euro. Schema era simplă. Procurorul deschidea dosare penale pe numele mai multor oameni de afaceri, iar Pricop şi Lucinschi le cereau „taxă” pentru ca aceste dosare să fie închise.

De cealaltă parte avem dosarul lui Dan Şova, în care este judecat şi fostul premier Ponta, privind contractele de asistenţă juridică cu complexele energetice Turceni şi Rovinari, dar şi cel privind contracte similare cu CET Govora. Faptele reţinute sunt mult mai vechi, însă acest lucru nu l-a împiedicat pe procurorul de caz să ceară de două ori Senatului ridicarea imunităţii lui Dan Şova, în vederea arestării preventive. La sfârşitul anului trecut, parlamentarii au încuviinţat cererea arestării, iar Şova a fost imediat reţinut şi prezentat instanţei. Magistraţii, la fond, au dispus arestul la domiciliu, însă, după judecarea contestaţiei procurorilor, Dan Şova a fost ridicat de acasă, cu o săptămână înaintea Crăciunului, şi dus în arestul Poliţiei Capitalei.
Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu Pricop. Pentru el, procurorii au dispus instituirea controlului judiciar. Măsură considerată de suspect una foarte dură, având în vedere că şi la această oră încearcă să o ridice în instanţă.

Cauţiune: Dragoş Băsescu vs Elena Udrea

În acelaşi registru avem dosarele în care este implicat nepotul lui Traian Băsescu, Dragoş, şi cel în care Elena Udrea este acuzată de luare de mită, în ceea ce priveşte afacerea „Buzăianu, contractele din energie”. Dragoş Băsescu a apelat la acelaşi procuror Remus Jurj, pentru a şantaja un om de afaceri, căruia i-a fluturat, în piscina SPA-ului lui Dinu Pescariu, documente din dosar. Tranzacţia a fost trasă la indigo cu cea din cazul Lucinschi-Pricop. Pentru un milion de euro, i-a promis afaceristului libertatea şi închiderea dosarului. Pus sub urmărire penală, Dragoş Băsescu a fost pus sub control judiciar, în schimbul unei cauţiuni în valoare de 10.000 de lei.

Elena Udrea, una din ţintele predilecte ale DNA în 2015, s-a ales cu patru dosare penale succesive. Arestată, la începutul anului, în două dintre ele, Udrea a reuşit să convingă Camera Deputaţilor, în toamnă, să nu mai încuviinţeze o altă cerere de arestare solicitată de DNA. Procurorii au instituit pe numele ei măsura controlului judiciar, dar în schimbul unei cauţiuni în cuantum de 5 milioane de lei. O diferenţă foarte mare de tratament între ea şi nepotul lui Băsescu, având în vedere gravitatea faptelor şi natura probelor existente în cele două dosare.
Un tratament similar a fost aplicat şi în cazul deputatului PNL Cătălin Teodorescu, cercetat în dosarul lui Ioan Oltean, privind restituirile de la ANRP. După ce Camera Deputaţilor nu a încuvi-inţat arestarea, şi el a fost pus sub control judiciar pentru o cauţiune de un milion de lei.

Ţinta: Remus Jurj vs Alina Bica
Remus Jurj (foto stânga), procurorul implicat în acţiunile ilegale ale grupării Pricop-Lucinschi-Dragoş Băsescu, este urmărit penal pentru complicitate la şantaj. Împotiva lui nu s-a luat nicio măsură preventivă. În antiteză, fosta şefă a DIICOT, respectiv fosta şefă a lui Remus Jurj, Alina Bica, a făcut cunoştinţă cu arestul preventiv, arestul la domiciliu şi controlul judiciar în trei dosare penale instrumentate de anchetatori. Este vorba de cel în care sunt anchetaţi omul de afaceri Ioan Niculae, fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu; de dosarul „Bica 1”, în care omul de afaceri Gheorghe Stelian, zis Stelu, a primit despăgubiri supraevaluate cu 60 de milioane de euro, dar şi în dosarul „ANRP 1”, unde Bica a fost arestată alături de mai mulţi membri ai Comisiei ANRP care au validat despăgubirile pentru omul de afaceri Horia Simu Şchiopu.

Impunitate: Florică şi Pescariu vs Niro, Cocoş şi Pinalti
Cel mai evident caz privind dubla măsură rămâne, însă, dosarul „Microsoft”. Aici, iniţiatorii contractului de 100 de milioane de euro pentru licenţele livrate statului, care au intermediat şi direcţionat şpăgile împinse pentru perfectarea contractului, au beneficiat de impunitate totală din partea DNA. Afaceriştii Dinu Pescariu şi Claudiu Florică au scăpat şi de urmărirea penală, şi de returnarea banilor obţinuţi din aceste ilegalităţi. În schimb, intermediarii afacerii au fost arestaţi preventiv, Dorin Cocoş, Elena Udrea, Nicolae Dumitru zis „Niro”, Gheorghe Ştefan, zis „Pinalti”, sau fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, au stat închişi până când au formulat denunţurile dorite de anchetatori sau până când şi-au recunoscut faptele. În cazul lor, impunitatea nu a mai funcţionat.

Denunţul: Blaga, Anastase, Boc vs Ioan Oltean & ANRP
Dacă Florică şi Pescariu au fost, iniţial, urmăriţi penal în dosarul „Microsoft”, nu acelaşi lucru se poate spune despre cei împotriva cărora Dorin Cocoş şi Gabriel Sandu au formulat denunţuri cu privire la persoanele din fruntea fostului PDL la care ar fi ajuns o parte din şpăgile primite pentru finanţarea campaniei electorale din anul 2009. Atât Cocoş, cât şi Sandu au dat declaraţii scrise în faţa procurorilor referitoare la sute de mii de euro care au ajuns la Vasile Blaga, Roberta Anastase sau Emil Boc. Niciuna dintre aceste persoane nu a fost chemată să dea explicaţii cu privire la acest lucru.

Pe de altă parte, în urma denunţului unui preot de la o biserică din Chitila, deputatul PNL Ioan Oltean a fost acuzat oficial de către procurorii DNA că ar fi primit mită, cu sacul, suma de 600.000 de euro spre a interveni pe lângă fosta preşedintă ANRP, Crinuţa Dumitrean, pentru soluţionarea favorabilă a dosarului depus de un om de afaceri. Lui Oltean i-a fost ridicată imunitatea, a fost prezentat în faţa judecătorilor, însă a fost pus sub control judiciar. Crinuţa Dumitrean a fost chiar arestată, în condiţiile în care era însărcinată în opt luni.