Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comparând prevederile legii trecute, în anul 2010, prin asumarea răspunderii de către Guvernul Boc, prin care au fost tăiate, cu 25 la sută, salariile din domeniul bugetar, cu măsurile pe care Guvernul Orban ia în calcul să le adopte, în perioada următoare, în același domeniu, rezultă o serie de similitudini flagrante din punctul de vedere al „gândirii strategice” la vreme de criză. În ambele situații, este vorba despre tăieri de salarii și de venituri în sectorul bugetar, cu 25 de procente. Dacă, pe vremea lui Boc, aceste tăieri au fost asumate printr-o lege, cu caracter general și definitiv, Cabinetul Orban vizează luarea unor astfel de măsuri doar pe timp limitat, însă, studiind cu atenție modificările ce se doresc a fi operate legislației în domeniu, se poate observa, de asemenea, că șefii de instituții publice pot permanentiza aceaste tăieri, discreționar, chiar și după ridicarea stării de urgență.
În vara anului 2010, Guvernul condus, la acea dată, de Emil Boc, despovărat de greutatea alegerilor prezidențiale care avuseseră loc în toamna anului 2009, pe fondul crizei economice mondiale, a găsit de cuviință să ia anumite măsuri în domeniul salariilor de la stat, care au paralizat, efectiv, economia și au generat o sărăcire accentuată a populației. Acțiunea poartă denumirea de Legea nr. 118/2010, trecută prin asumarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului, privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. Prin acest act normativ, „cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizațiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale, precum și alte drepturi în legi sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 1/2010, privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%”.
Zilele acestea, Ministerul Muncii a întocmit un draft de proiect de act normativ, care a circulat pe circuitul interministerial, pentru primirea avizelor, care vizează o măsură similară, dar care este justificată de pandemia de COVID-19 și care, teoretic, ar trebui să se aplice doar pe perioada instituirii stării de urgență. Proiectul de act normativ în cauză, publicat de fostul ministru al Finanțelor Eugen Teodorovici, își propune să modifice mai multe prevederi ale Codului Administrativ. Una dintre aceste modificări și completări vizează articolul 27, care ar trebui să prevadă faptul că „indemnizația pe perioada suspendării raporturilor de muncă sau de serviciu, la inițiativa conducătorilor autorităților sau instituțiilor publice, în baza planului special de gestiune a resurselor umane, prevăzut la articolul 514 indice 1 din OUG 57/2019 privind Codul Administrativ, personalul contractual și/sau funcționarii publici implicați în activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfășoară activitate, beneficiază de o indemnizație, plătită din fondul de salarii, în valoare de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat”.
Conducătorii de autorități publice pot „tria” după cum vor
Vorbim, așadar, de o reducere a salariului la stat de 25 de procente, atât după legea lui Boc, cât și după draftul de proiect elaborat, astăzi, de structurile guvernamentale liberale. În acest ultim caz, sub paravanul restrângerii activității, ca urmare a epidemiei de coronavirus. Însă nu numai.
Iar similitudinile nu se opresc doar la acest amănunt. În Legea nr. 118/2010, se prevede că se reduc cu 25 la sută următoarele drepturi de natură salarială de care beneficiază personalul din cadrul autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de funcționare al acestora, mai exact, personalul trimis în străinătate, personalul didactic, personalul din domeniul apărare, ordine publică și siguranță națională, personalul BNTR, CNMV sau CSA.
În proiectul din 2010 al Guvernului Orban se vorbește de o prevedere care lasă la discreția șefilor de instituții să facă aceste tăieri de salarii, prin „trierea”, după bunul plac, a suspendării activității sau întreruperea acesteia în instituțiile cu pricina.
Astfel, un detaliu extrem de important care creează o imagine clară a măsurilor ce se vor a fi implementate constă în faptul că se intenționează modificarea articolului 455 din OUG 57/2019, privind Codul Administrativ, în sensul: „calificativele obținute în procesul de evaluare a performanței profesionale individuale ale funcționarilor publici sunt avute în vedere inclusiv la diminuarea drepturilor salariale cu 10 la sută, până la următoarea evaluare anuală a performanțelor profesionale individuale pentru funcționarii publici care au obținut calificativul «nesatisfăcător»”.
Mai mult, suspendarea raporturilor de muncă, la inițiativa conducătorului autorității sau instituției publice, în sensul eliberării din funcția publică, se dorește a se face în urma evaluării performanțelor individuale, care se realizează în mod obligatoriu la modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici, „cu excepția suspendării raporturilor de muncă inițiate de conducătorul autorității sau instituției publice”. Lăsând, astfel, la discreția acestora atât suspendarea, cât și încetarea unui contract de muncă fără vreo evaluare.
Austeritate, dar nu doar la vreme de pandemie
Lucrurile nu se opresc aici, guvernanții din 2020 depășindu-i cu mult chiar și pe cei din 2010. Astfel, se mai prevede ca suspendarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici să poată interveni DE DREPT (…) la inițiativa conducătorilor autorității sau instituției publice. În acest caz, suspendarea se dispune prin act administrative emis de persoana care are competența de numire.
În proiectul de act normativ în discuție se mai face referire la faptul că raportul de serviciu se suspendă, tot la inițiativa conducătorului autorității sau instituției publice, și în cazul întreruperii temporare sau al reducerii temporare a activității autorității sau instituției publice, „parțial sau în întregul său, pentru motive structurale sau similare”. Cu alte cuvinte, măsura nu se aplică doar pentru intervenirea situației de urgență, ci poate fi utilizată, la discreție, și pe timp de „pace”. Acest aspect este menționat separat, ca motive ale unei astfel de măsuri.
Planul special de gestionare a resurselor umane nu vizează, conform proiectului de act normativ, secretarii generali ai unităților sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale de stat, secretarii generali sau secretarii generali adjuncți și nici prefectul, subprefectul ori șeful oficiului prefectural.
Conflict la vârful puterii
Această măsură, care seamănă extrem de mult cu ce a operat guvernarea Boc-Băsescu în anul 2010, nu este singura prevedere pe care o pregătește Ministerul Muncii. Violeta Alexandru lăsa, zilele trecute, de înțeles că dorește să reducă inclusiv veniturile demnitarilor cu un procent cuprins între 20 și 25 la sută. În cadrul unei emisiuni televizate, ministrul de la Muncă susținea că o astfel de tăiere, în perioada pandemiei, „este o reală solidaritate”. „Dacă e vorba de solidaritate, să fie de la vârf până-n jos. Nu vă pot confirma, pentru că nu este gata proiectul. Scopul nu este acela de a face economie la un minister sau la altul sau la nu știu ce instituție. Vedem la ce situații avem în România, dacă nu îi ajutăm pe cei care au făcut afaceri în țară, aceștia nu vor mai avea încredere în instituții. Asta este cheia trecerii prin această criza. O reală solidaritate”, susținea Violeta Alexandru.
Potrivit unor surse din zona Palatului Victoria, premierul Ludovic Orban este presat de la Palatul Cotroceni, dar și din interiorul Cabinetului, să nu adopte un astfel de act normativ. Aceleași surse precizează că însuși Klaus Iohannis s-ar opune, din motive strict electorale, unui astfdel de proiect, sugerându-i lui Orban să nu taie salariile bugetarilor, deoarece o astfel de măsură ar pune în pericol Partidul Național Liberal, în perspectiva viitoarelor alegeri locale și parlamentare care ar trebui să aibă loc în toamna acestui an. Mai mult, președintele nu ar fi de acord nici cu măsura tăierii salariilor sau indemnizațiilor demnitarilor. Iohannis ar fi făcut chiar el paralela cu ce s-a întâmplat în urmă cu zece ani, și se teme ca nu cumva PNL să fie perceput de populație cu vechiul PDL.
Proiectul de act normativ privind tăreirea veniturilor bugetarilor cu 25 la sută urmează să intre pe lista ședinței de Guvern de săptămâna viitoare, după Paști, conform surselor citate.
Boc și Băsescu au redus cu 25% salariile, prin asumarea răspunderii. Guvernul Orban pregătește un act normativ pentru a reduce, tot cu 25%, salariile, la umbra crizei sanitare
Proiectul de act normativ, plimbat pe circuit interministerial, lasă la latitudinea șefilor de instituții publice să întrerupă sau să suspende orice contract de muncă, fără evaluarea activității personalului afectat
